sâmbătă, noiembrie 23, 2024

Ultima ora

Sport

Spitalul Judeţean din Craiova, cu greu spre condiţii normale

Anual, sume importante de bani sunt alocate de către Consiliul Judeţean Dolj pentru investiţii în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova (SCJUC). Cu toate acestea, spitalul cu greu se schimbă la faţă, pereţii mai multor secţii sunt decojiţi, grupurile sanitare sunt învechite, iar în unele saloane mişună gândaci. Managerul SCJUC Craiova declara, recent, că speră ca până la sfârşitul anului viitor întreg spitalul să fie igienizat.

Depistarea a patru tipuri de germeni, în număr mai mare decât cel permis, la Secţia de Anestezie Terapie Intensivă, de la etajul III a Spitalului Judeţean este cea mai recentă problemă a unităţii medicale, expusă în spaţiul public. Vă reamintim că secţia a stat închisă aproape două săptămâni, după ce specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică Dolj au constatat existenţa a patru tipuri de germeni: E.Coli, stafilococ auriu, klebisella şi bacil piocianic. În plus, planul de curăţenie şi dezinfecţie nu a fost respectat de către personalul medical. În secţie s-au făcut din nou igienizări, s-a văruit, iar apoi DSP a decis că poate fi deschisă.

Probleme sunt, aşa cum Jurnalul Olteniei v-a mai prezentat, şi la Maternitatea Spitalului Judeţean. Deşi multe saloane au fost văruite şi dispun de paturi relativ noi, în băi aproape că se poate vorbi de focare de infecţie. Igienizări şi dezinsecţii se fac. Dar grupurile sanitare sunt vechi, cu smalţul sărit, iar de după faianţă ies gândaci. Consiliul Judeţean Dolj urmăreşte reabilitarea secţiei. La sfârşitul lui martie, administraţia judeţeană a scos la licitaţie contractul ce vizează reparaţiile curente la etajul VIII, mai exact la Clinica de Obstetrică şi Neonatologie a Spitalului de Urgenţă Craiova. Valoarea estimată a contractului este de 2.711.588 de lei, însă acesta nu a fost adjudecat nici până acum, fiind în continuare în desfăşurare. Conform Sistemului Electronic de Achiziţii Publice, la licitaţie s-au înscris nu mai puţin de 15 ofertanţi. 

Policlinica Buna Vestire Craiova

Probleme sunt şi la secţia de Chirurgie Plastică, după cum au semnalat cititorii Jurnalul Olteniei, care au afirmat că şi acolo ar fi gândaci.

Şeful Secţiei, dr. Marius Ciurea spune însă că aici se fac igienizări conform graficului, o dată pe săptămână, nu sunt gândaci, doar probleme ca şi la celelalte secţii „nu mai mult”. Cât despre reabilitarea şi modernizarea secţiei, doctorul Ciurea spune „aşteptăm”.

Consiliul Judeţean Dolj mai are în lucru mai multe etaje ale Spitalului de Urgenţă şi altele în pregătire.

Etajul II – Interne şi Etajul VI – Chirurgie II sunt parţial în lucru, iar etajele V, VIII şi IX sunt, în momentul de faţă, în procedură de atribuire”, a explicat vicepreşedintele CJ Dolj, Cosmin Vasile.

Conducerea CJ Dolj a declarat, în mai multe rânduri, că nu va renunţa până când nu se vor face reparaţii la toate etajele Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, acesta fiind o prioritate pentru autoritatea judeţeană.

În urmă cu două luni, managerul SJU Craiova spune că speră ca, până la finele anului viitor, tot spitalul să fie igienizat complet şi cu lucrările de reparaţii încheiate.

Etajele 1, 4 şi 10 sunt cele pe care nu s-a făcut nimic. La etajul 10, unde este Pediatria, am mai făcut noi cu cei de la Penitenciar, dar am discutat cu cei de la CJ şi va rămâne astfel încât să fie scos tot la licitaţie, cap-coadă. Va fi acea boxare care costă foarte mult, pentru că trebuie să dăm jos pereţii pe o parte a etajului. Când se vor găsi resursele necesare, va fi făcut. Sperăm ca, într-un an de acum încolo, maxim până la sfârşitul lui 2017, întregul spital să fie igienizat, aşa cum sunt etajele 6 (Ortopedie) şi 7 (Urologie şi Ginecologie)”, a precizat atunci, pentru Jurnalul Olteniei, Bogdan Fănuţă, managerul SJU Craiova.

Dincolo de renovări, modernizări, investiţii în apartura medicală, cel mai mare spital din Oltenia ar avea nevoie de o consolidare. Aceasta, dar şi conformarea clădirii la noile norme privind securitatea la incendiu depăşeşte însă cu mult ceea ce îşi poate permite Consiliul Judeţean. Conform unor estimări preliminare, cheltuielile s-ar ridica la 40-50 milioane euro.

Istoria unei construcţii vechi de 45 ani

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova a împlinit anul acesta 45 de ani de la inaugurare.

În anii ’60, cu un oraş şi o regiune în transformare, Spitalul Regional Craiova, care se afla la acea vreme în localul vechi al Facultăţii de Medicină şi Farmacie, nu mai corespundea cerinţelor. Apoi, după înfiinţarea Universităţii din Craiova s-a dorit înfiinţarea unei „Facultăţi de medicină umană”, dar pentru aceasta era nevoie şi de o bază materială corespunzătoare. Astfel, autorităţile locale au început demersurile pentru construcţia unui spital clinic mare în oraş.

La 29 decembrie 1962, Sfatul Popular Regional Oltenia-Consiliul Tehnico-Ştiinţific, a avizat cu calificativul „foarte bine” studiul tehnico-economic pentru „Construirea Spitalului general cu 900 paturi în orasul Craiova”, lucrare în valoare de 75.000.000 lei, prin refolosirea Proiectului Spitalului din Constanţa.

În anul 1963 şi prima parte a anului 1964 s-au făcut numeroase studii tehnico-economice, acestea fiind concretizate de o „DISPOZIȚIE privind aprobarea studiului tehnico-economic pentru construirea unui spital general, în oraşul Craiova”.

Întocmirea proiectului de execuţie a fost în sarcina Institutului de Proiectări a judeţului Dolj, al cărui director era arhitectul Theodor Cocheci, un profesionist şi un om admirabil.

Amplasamentul, potrivit schiţei de sistematizare, a fost stabilit în zona de sud a oraşului, în apropierea Parcului craiovean „Nicolae Romanescu”. A fost ales ca bază proiectul spitalului din oraşul Constanţa, cu 900 paturi, dar, în urma adaptării acestuia, a rezultat proiectul nr. 435/1965 al Institutului de Proiectare Judeţean Dolj, intitulat „Spital general de 1.620 paturi, cuplat cu policlinică, în municipiul Craiova” (odată stabilit ca obiectiv de investiţii în Craiova, oltenii au susţinut necesitatea ca acest spital să aibă o capacitate de 1.620 paturi, devenind, astfel, cel mai mare spital monobloc din ţară).

Odată proiectul realizat, a început construcţia spitalului (în 1965). De la început au ieşit la iveală o serie de dificultăţi, chiar de la fundaţie, întrucât amplasamentul spitalului era situat pe un teren mlăştinos, având mari dificultăţi pentru stabilitatea marelui edificiu medical. Amplasarea acestui obiectiv în această zonă a Craiovei era un act de mare îndrăzneală şi sub aspect de peisagistică urbană, deoarece zona era caracteristică, în special, prin aspectul deplorabil (un canal colector de suprafaţă străbătea locul ce era „populat” de munţi de gunoaie din care de abia se vedeau „locuinţele” ce le ajungeai cu mâna la streaşină), loc ce te mai atrăgea doar când venea câte o trupă de circ în oraş.

Dar, proiectanţii şi constructorii au găsit soluţia, desigur cu cheltuieli suplimentare.

An de an, spitalul, ieşind din pământ, se contura prin înălţarea etajelor.

Spitalul, sub formă de „Y”, are marele avantaj al stabilităţii (la cutremurul din 4 martie 1977 a trecut „cu brio” testul), dar şi acela de a primi lumină mai multă, indiferent unde sunt amplasate saloanele pentru bolnavi.

Paralel cu construcţia pe verticală, s-au făcut operaţiunile de finisare.

Insistenţa proiectanţilor de a se folosi cât mai multă marmură albă a găsit înţelegere la autorităţile locale, respectiv la Consiliul Popular al Judeţului Dolj, care asigura finanţarea lucrării.

Spre finele anului 1969, Spitalul era în faza terminală a construcţiei. Evaluându-se cheltuielile până la acea fază, s-a constatat că devizul general al Spitalului fusese depăşit cu 50 milioane de lei, o sumă foarte mare pentru acei ani. Din documentele de arhivă, rezultă că sarcina de a asigura această diferenţă a revenit lui Petre Gigea-Gorun, în calitatea ce o avea de primvicepreşedinte al Consiliului Popular al Judeţului Dolj. Pentru aceasta, s-a întocmit o documentaţie analitică, pentru a se discuta cu Ministerul Sănătăţii, Comitetul de Stat al Planificării şi Ministerul Finanţelor. Un rol determinant în aprobarea acestor fonduri suplimentare a revenit ing. Emanoil Florescu, care îndeplinea funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Planificării. Susţinerea cererii a fost făcută de Petre Gigea-Gorun ajutat de Jean Marin, director al Direcţiei de Planificare a Consiliului Judeţean Dolj si Gheorghe Constantin, director al Administraţiei Financiare Judeţene Dolj.

De la început li s-a spus respectivilor că această depăşire este „caz de puşcărie”, că este „foarte grav”, că „suma este enormă„, dar, treptat, discuţia a intrat pe un făgaş normal, acela de a găsi resursele. Până la urmă, suma de 50 milioane lei s-a aprobat cu mari dificultăţi, intrându-se astfel în legalitate deplină. Desigur, li s-a spus persoanelor incriminate că „altădată, la Dolj, asemenea lucruri să nu se mai întâmple!”.

Pe lângă dotările noi realizate prin proiect, spitalul a beneficiat de transferul unor utilaje materiale, care au fost aprobate de dr. Dan Enăchescu, ministru al Sănătăţii în acei ani.

Un merit important în realizarea acestui spital, în punerea lui în funcţiune, în supravegherea lucrărilor de construcţii, cât şi după aceea, a revenit doctorului Semen Iulian, care îndeplinea funcţia de director adjunct al Spitalului.

În final, valoarea de investiţii a spitalului a fost de 120 milioane lei (circa 9 milioane dolari USD).

În ziua de 10 decembrie 1970 a început recepţia lucrărilor la marele spital.

Timp de două săptămâni, Comisia de recepţie, alcătuită din specialişti din partea proiectantului, executantului şi beneficiarului, precum şi din partea unor organe centrale, respectiv Ministerul Sănătăţii, Comitetul de Stat pentru Economie şi Administraţia Locală, Ministerul Învăţământului, Inspecţia de Stat în Construcţie din Comitetul de Stat al Planificări, au verificat şi recepţionat lucrările de construcţii, instalaţii şi montaje, urmărindu-se respectarea proiectelor şi a normativelor în vigoare, calitatea lucrărilor executate, funcţionalitatea instalaţiilor şi utilajelor cu care era dotat acest mare obiectiv sanitar.

Pe baza constatărilor făcute şi a proceselor-verbale de recepţie întocmite, s-a trecut la remedierea unor defecţiuni pe care comisia le-a constatat. Procesul de remediere a fost urmărit pas cu pas de specialisti, un rol de seamă avându-l doctorul Iulian Semen, sarcină pe care şi-a îndeplinit-o cu conştiinciozitate şi rigoare.

După realizarea acestor ultime lucrări, s-a hotărât inaugurarea noului spital craiovean, pe data de 13 martie 1971.

(sursa istoric spital: www.scjuc.ro)

â

Politica