Proiectul de lege ce privește pensiile speciale pentru aleșii locali a fost modificat astăzi de către deputații juriști. Astfel, banii pentru pensiile speciale ar putea veni din bugetele locale.
În contestația făcută de Guvern la CCR, se preciza că ar fi vorba de aproximativ 16.000 de beneficiari ai acestor pensii speciale, iar costurile s-ar ridica la 500 de milioane de lei. Deputații au ajuns la concluzia că acești bani ar putea veni din bugetele locale, rezolvând astfel o problemă de neconstituționalitate, așa cum solicita și CCR la începutul lunii ianuarie, a informează Realitatea TV.
Florin Iordache, membru în Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaților, a prezentat, la Parlament, modificările apărute în proiectul de lege. În acest context, Iordache a ținut să precizeze că nu sunt pensii speciale, ci 'indemnizații', iar acordarea lor este 'o normalitate'. Potrivit acestuia, beneficiarii vor fi primarii, viceprimarii, președinții de consilii județene și vicepreședinții, potrivit aceleiași surse.
"Am ținut cont de observațiile CCR și am refăcut proiectul care a fost retrimis la reexaminare. Am definit foarte clar căror categorii se adresează acest proiect de lege și discutăm de indemnizații pentru primari, viceprimari, președinți de consilii județene și vicepreședinți. Sunt excluși consilierii locali și consilierii județeni. Am prevăzut foarte clar că pentru a primi această indemnizație este necesar minimum un mandat întreg, restul primesc fracție în funcție de câte luni a avut respectivul ales. Am stabilit foarte clar că dacă un ales local a fost și parlamentar nu poate primi această indemnizație concomitent cu indemnizația de parlamentar", a declarat Florin Iordache, pentru Realitatea TV.
"Am stabilit că această indemnizație, în condițiile în care îndeplinește condițiile de vârstă și este pensionat, potrivit legii, și nu anticipat. Dacă a fost condamnat pentru fapte de corupție în perioada mandatului respectiv, nu poate primi această indemnizație și am stabilit ca această indemnizație să intre în vigoare cu 1 ianuarie 2017, iar prin norme comune ale Ministerului Muncii, Ministerului Administrației cât și Ministerului de Finanțe, prin norme comune se stabilesc formatul de cerere, cui i se adresează, dar e foarte important că în sesizarea către Curte era trecut Ministerul Dezvoltării ca sursă de finanțare, ca sursă este bugetul local și cererea se face către consiliul local sau consiliul județean al cărui membru a fost fostul ales local", a mai spus Iordache.
