20.000 de becuri ce luminau Turnul Eiffel au fost stinse după 126 de ani. Atentatul de vineri seara din Paris a îmbrăcat în beznă simbolul Franţei.
O construcţie inestetică, o pată în inima Parisului, aşa era văzut de către oameni celebrul turn, astăzi, considerat o adevărată capodoperă de artă structurală şi simbolul frumuseţii Parisului şi a Franţei.
Turnul a fost ridicat pe Champ de Mars din Paris şi a fost inaugurat pe 31 martie 1889, iar pentru public a fost deschis pe 6 mai 1889. Iniţial, Turnul Eiffel a fost construit numai pentru o perioadă de 20 de ani, şi era cât pe ce sa fie demontat în 1909 (una din regulile concursului original era aceea ca monumentul să fie uşor de demolat), dar a fost salvat datorită antenei sale care era folosită în telegrafie. Astăzi, Turnul Eiffel este cel mai important obiectiv turistic din Paris, depăşind ca popularitate Muzeul Luvru.
Trebuia să fie un arc de intrare la Expoziţia Universală din 1889, organizată la Paris, cu ocazia Centenarului Revoluţiei Franceze. Dar a devenit mai mult de atât. În cei 126 de ani Turnul Eiffel şi-a revendicat un loc în identitatea Franţei.
Bleu Blanc Rouge – Albastru Alb Roşu
Luminile Turnului Eiffel s-au stins vineri, dar cele trei culori ale streagului francez luminează acum mai multe construcţii reprezentative ale lumii.
Planul lui Gustave Eiffel a fost câştigătorul din cele peste 100 de proiecte participante la concursul organizat de Guvernul Franţei pentru proiectarea unui monument ce urma să fie construit în centrul Parisului.
Turnul Eiffel are o înălţime de 324 m (care include şi antena din vârf), iar această înălţime i-a permis să deţină recordul mondial pentru cea mai înaltă structură construită de om, timp de 41 de ani (din 1889 – când a preluat recordul de la Monumentul Washington – şi până în 1930 – când s-a ridicat Clădirea Chrysler din New York).
Monumentul poartă numele designer-ului său, inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, care era arhitect şi specialist în structuri metalice.
Turnul este cea mai înaltă structură din Paris, măsurând 324 m, cât o clădire cu 81 de etaje, şi unul din cele mai vizitate obiective turistice din lume. Turnul Eiffel a primit în anul 2010 vizitatorul cu numărul 250.000.000.
Doi ani, două luni şi cinci zile
Atât a durat construcţia turnului reprezentând o demonstraţie de inginerie franceză şi definind un moment al erei industriale.
Jurnalistul Emile Goudeau descria vizita pe şantierul turnului, la începutul anului 1889: ''Un nor gros de gudron şi fum de cărbune mi-a umplut gâtul şi am fost asurziţi de vacarmul creat de zgomotul metalic. Lucrau încă la bolţuri: muncitori cu răngi de fier, cocoţaţi pe o margine lată de câţiva centimetri, făceau cu rândul la fixarea bolţurilor (care erau de fapt niturile). Puteau fi luaţi drept fierari care băteau satisfăcuţi în ritm pe o nicovală la o fierărie rurală, însă aceşti fierari nu loveau sus-jos pe verticală, ci pe orizontală, şi cum la fiecare lovitură tâşnea o ploaie de scântei, aceste figuri înnegrite pe fondul cerului arătau de parcă secerau fulgere în nori''.
Turnul Eiffel, făcut cu oţel made in Reşiţa
Unele surse istorice spun că inginerul român Gheorghe Pănculescu (1844-1924) a avut ocazia să lucreze pentru compania controlată de Gustave Eiffel (''Société des Établissements Eiffel''), după absolvirea Politehnicii din Zurich. În 1878, Gheorghe Pănculescu revine în ţară pentru a proiecta calea ferată Bucureşti – Predeal. Inventează un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată, care a reprezentat o izbândă şi pentru construcţiile metalice. Gustave Eiffel l-ar fi vizitat la Vălenii de Munte pe inginerul român şi ar fi discutat despre planurile de construcţie a turnului din Paris. Ca urmare, Gustave Eiffel a utilizat tehnica inventată de Pănculescu, folosind subansambluri metalice confecţionate la sol şi asamblate progresiv, pe măsura înălţării construcţiei. În componenţa construcţiei s-ar fi utilizat şi oţel produs la Reşiţa, după cum este gravat pe unele nituri, ''Resita, Romania''.
În prezent, la Turnul Eiffel lucrează peste 500 de persoane, 250 de salariaţi direcţi ai SETE (Société d'Exploitation de la Tour Eiffel) şi 250 angajaţi de concesionari ai monumentului. Obiectivul turistic este deschis publicului pe tot parcursul anului.
Planul iniţial prevedea ca turnul să fie funcţional timp de 20 de ani, dar a fost salvat în urma descoperirilor ştiinţifice încurajate de Eiffel şi a faptului că oferea o serie de beneficii în domeniul comunicaţiilor.
Din 1980, monumentul a fost renovat, restaurat şi readaptat pentru publicul tot mai numeros.
Din 24 iunie 1964, Turnul Eiffel a fost încadrat în categoria monumentelor istorice şi din 1991 face parte din patrimoniul mondial UNESCO.
Sursă informaţii:Agerpres
