În fiecare an, pe 26 iunie se sărbătorește, la nivelul tuturor ţărilor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ziua Internaţională Împotriva Consumului şi Traficului Ilicit de Droguri. Traficul de droguri este una dintre cele mai serioase ameninţări la adresa securităţii şi sănătăţii publice, atât la nivel mondial, cât şi la nivel naţional. Se estimează că aproape un sfert din populaţia adultă din Uniunea Europeană, respectiv peste 80 de milioane de oameni, au consumat droguri ilegale într-un anumit moment din viaţa lor. Nivelurile de consum de-a lungul vieţii variază considerabil între ţări, de la aproximativ o treime din adulţi în Danemarca, Franţa şi Regatul Unit la mai puţin de unul din zece în Bulgaria, Grecia, Cipru, Ungaria, Portugalia, România şi Turcia. Riscurile la care sunt expuși consumatorii de droguri sunt influenţate de mai mulţi factori, printre care: contextul în care se consumă drogurile, doza consumată, calea de administrare, consumul simultan al altor substanţe, numărul şi durata episoadelor de consum al drogurilor şi vulnerabilitatea individuală.
Ziua Antidrog, marcată la Craiova
Anul acesta Agenţia Naţională Antidrog prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA)Dolj a organizat la sediul Instituţiei Prefectului Judeţului Dolj un eveniment la care a fost prezentat planul de acţiune 2014 -2016.
“Începând din 1987, în fiecare an, în data de 26 iunie, la nivelul tuturor ţărilor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite se celebrează Ziua Internaţională Împotriva Consumului şi Traficului Ilicit de Droguri. Problema drogurilor, inclusiv a alcoolului şi tutunului, continuă să reprezinte o provocare cu implicaţii periculoase atât pentru domeniul social, al sănătăţii, dar şi în domeniul aplicării legii, iar evoluţiile recente, cum ar fi consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, generează preocupări la toate nivelurile. În acest context, la nivelul factorilor de decizie locali, se urmăreşte adaptarea continuă a răspunsului la noile tendinţe ale consumului şi traficului de droguri, la condiţiile socio-economice actuale, la realităţile concrete, identificându-se nevoile şi stabilindu-se posibilităţile de reacţie. Fenomenul drogurilor, care prezintă o complexitate deosebită, cu implicaţii în toate sferele – sănătate publică, siguranţa cetăţeanului, dezvoltare economică etc. – necesită un răspuns instituţional multidisciplinar, pragmatic şi eficient, bazat pe o evaluare realistă a nevoilor, resurselor, posibilităţilor de acţiune şi obiectivelor”, a declarat prefectul de Dolj, Nicolae Sorin Răducan.
Drogurile ilegale ameninţă sănătatea şi bunăstarea oamenilor. La nivel mondial, până la 200.000 de oameni mor în fiecare an din cauza supradozelor, dar, drogurile nu afectează doar consumatorii, acestea provoacă familiilor şi celor dragi dificultăţi enorme şi suferinţă. Monica Iliescu, subcomisar Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA)Dolj, a citit mesajul transmis de Agenția Antidrog cu ocazia Zilei Internaţionale Împotriva Consumului şi Traficului Ilicit de Droguri.
„An de an, Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminaliate, este pomotorul campaniei internaționale de sensibilizare privind provocarea majoră, pe care drogurile ilicite o reprezintă pentru societate în ansamblu. Tema Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminaliate pentru Ziua Internaţională Împotriva Consumului şi Traficului Ilicit de Droguri de anul acesta are ca mesaj, Trăiește-ți viața fără droguri. Sunt multe lucruri care se pot spune despre droguri, este un fenomen atât de complex încât îți dai seama la un moment dat că dacă nu faci parte din el într-o formă sau alta, nu vei înțelege cu adevărat mecanismele care îl generează. Începutul este simplu fiind reprezentat de două segmente: cererea și oferta. Sunt milioane de consumatori la nivel mondial care folosesc substanțe de toate tipurile, unii dintre ei zilnic. Sunt grupări care produc și trafichează tone de droguri. Sunt sume uriașe de bani care se vehiculează liber sau prin circuitele financiar-bancare și care reprezintă un profit ilicit greu de atins în alte domenii, sunt dezbateri pro și contra fenomenului, sunt păreri diverse, subiectivism și obiectivitate despre reacția autorităților la fenomen și în legătură cu implicarea societății civile. Sunt drame ale unor persoane care au înțeles prea târziu că stările de bine, de la începutul consumului, țin foarte puțin sau cu un câștig relativ ușor pentru un transport de droguri, te poate condamna la moarte. Sunt zbaterile unor familii care încearcă din răsputeri să îi aducă înapoi pe cât se poate pe cei pierduți. Toate aceste lucruri generează întrebări. Este clar că doar împreună vom găsi răspunsurile”, a transmis subcomisarul CPECA.
Strategii elaborate pentru prevenirea consumului de droguri
Pentru a preveni creșterea numărului de consumatori de droguri, Agenția Națională Antidrog a elaborat o Strategie Națională cu pivire la prevenirea și combaterea consumului de droguri. Strategia Judeţeană Antidrog Dolj este asumată ca document de politici publice în domeniu, conferind caracterul formal şi legitimitatea răspunsului la fenomenul drogurilor ce înglobează obiectivele generale şi specifice pe direcţiile de acţiune asumate de toate instituţiile implicate în reducerea amplorii fenomenului drogurilor la nivelul judeţului Dolj. În cadrul acestei strategii au fost realizate proiectate în cadrul cărora s-a desfășurat o serie de activități de prevenire și reducere a riscului de consum de droguri în instituțiile școlare și universitare cât și în societatea civilă.
„În 2014 la nivelul județelor din componența Centrului Regional Craiova, au fost aprobate Strategii Județene Antidrog, iar Strategia Județeană Dolj, a fost elaborată în baza Strategiei Naționale Antidrog, cuprizând obiectivele în domeniul prevenirii și consumului de droguri și vizând activități pentru îndeplinirea acestor obiective. De asemenea Strategia Județeană Antidrog reprezintă documentul programatic, menit să realizeze la nivel local, obiectivele cuprinse în planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale Antidrog, dar evident, adaptate nevoilor și realităților locale”, a spus Monica Iliescu, subcomisar CPECA.
Canabisul, cel mai consumat drog
În Europa, dar și în România cel mai consumat drog de toate grupele de vârstă îl reprezintă canabisul. Fiind un drog care se fumează, modelele de consum de canabis variază de la consumul ocazional sau experimental la consumul regulat şi dependent, iar problemele legate de canabis sunt asociate cu consumul mai frecvent şi în doze mai mari. De asemenea, cocaina, amfetaminele şi ecstasy sunt cele mai consumate droguri stimulente în Europa, în timp ce unele substanţe mai puţin cunoscute, printre care piperazinele (de exemplu- BZP, benzilpiperazina) şi catinonele sintetice (de exemplu- mefedrona şi MDPV), pot fi consumate ilegal pentru efectele lor stimulente. Nivelurile mari ale consumului de droguri stimulente tind să fie asociate cu contexte specifice de club, muzică şi viaţă de noapte, în cadrul cărora aceste droguri sunt consumate deseori în combinaţie cu alcoolul.
„Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, 4,6% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani declară că a experimentat consumul de canabis, din care, 2%, în ultimul an, şi 1%, în ultima lună. După canabis, pe poziţia a doua în „topul” celor mai consumate droguri în România, se situează substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), cunoscute şi sub denumirea de „etnobotanice”. Astfel, 2% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani inclusă în eşantion a experimentat consumul de SNPP, iar 0,3% din persoanele intervievate au declarat consum de SNPP în ultimul an. În schimb, pentru acest tip de drog nu s-a înregistrat consum actual, ceea ce poate să însemne că acest model de consum a intrat într-un real declin. Pe următoarele poziţii, se situează: ecstasy – 0,9%, cocaină/ crack – 0,8%, LSD şi ketamină –câte 0,4%, heroină şi amfetamine – câte 0,3%”, arată Direcția de Sănătate Publică Dolj.
Consumatorii de droguri provin din toate categoriile sociale. Aceştia sunt de sex masculin şi feminin, tineri şi bătrâni, bogaţi şi săraci, angajaţi şi şomeri, de la oraş şi de la sat – nu contează. Consumul de droguri poate afecta pe oricine. Chiar dacă unele dintre efectele fizice ale drogurilor ar putea părea interesante, acestea nu vor dura foarte mult. Mulţi oameni devin deprimaţi şi singuri după consum şi încep să se simtă rău. Este obişnuit pentru persoanele care utilizează droguri să pară confuze, să aibă ochii roşii, să transpire foarte mult şi să nu le intereseze de aspectul lor fizic.
Ionela UNGUREANU
