Câmpurile Doljului nu mai sunt pline de culturi agricole aşa cum era pe vremuri. Au răsărit însă mormane de gunoaie. Uniunea Europeană ne vrea curaţi. Şi noi vrem, dar doar la nivel declarativ. Realitatea este îngrijorătoare.
Ministerul Mediului şi Garda Naţională de Mediu au dispus efectuarea de controale tematice ce vizează salubrizarea localităţilor, a căilor de comunicaţii, a cursurilor de apă. Sunt verificate administraţiile publice locale privind modul cum răspund la cerinţele legale privind decolmatarea şanţurilor, podeţelor. Este verificat şi sistemul de gospodărire al apelor care administrează cursurile de apă în afara localităţilor. În perioada martie-mai, Garda de Mediu, verifică dacă primarii şi-au gospodărit cum trebuie localităţile pe care le conduc şi este curăţenie.
Dar cum rămâne cu mormanele de deşeuri aruncate pe câmpurile din Dolj? La această întrebare a încercat să răspundă Gheorghe Călinoiu, comisar-şef Comisariatul Judeţean Dolj al Gărzii de Mediu. Până la finalizarea masterplanului de deşeuri, care va fi gata undeva la sfârşitul acestui an, gunoiul este plimbat dintr-o localitate în alta. De deşeurile aruncate pe câmpuri ar trebui să răspundă primarii pe raza cărei localităţi este terenul, dar şi proprietarii de terenuri. Vina nu este însă a lor, dar sunt obligaţi să le adune şi să le ducă la locul de depozitare de la Mofleni, din Craiova. Gropile de gunoi existente înainte în comune au fost închise deoarece nu erau conforme cu normele Uniunii Europene. Staţii de depozitare a gunoiului ridicat de la gospodăriile oamenilor există însă momentan la Segarcea şi Filiaşi potrivit comisarului-şef Garda de Mediu.
Este o realitate că sunt mormane de gunoaie peste tot. Este din cauza faptului că nu avem încă implementat acel master plan de deşeuri la nivel de Consiliul Judeţean şi lipseşte ceva în organizarea acestor activităţi privind colectarea, transportul, prelucrarea, eliminarea şi reciclarea lor. În 2009 s-a dispus printr-o hotărâre de Guvern închiderea tuturor gropilor rurale, fiecare localitate avea o zonă unde se colectau aceste deşeuri şi se strângeau după teritoriul lor. Nimeni nu avea voie să mai arunce acolo, Garda de Mediu a verificat ca acest lucru să se întâmple. Toate cele 110 localităţi ar trebui să aducă aceste deşeuri la Mofleni, la Craiova, singurul depozit autorizat. Nu există staţii de depozitare în comune, au rămas aşa zisele amplasamente, două la Segarcea şi unul la Filiaşi. Acestea au un termen, până în 2017 vor trebui să fie închise. La Filiaşi până la sfârşitul acestui an. Ca sursă de finanţare pentru închiderea lor va fi o mare parte din acest master plan al deşeurilor.
A spus Gheorge Călinoiu
Potrivit comisarului şef al Garzii de Mediu Dolj, până la finalizarea master planului, în anumite localităţi s-au făcut asocieri de dezvoltare intercomunitară, la Băileşti, Urzicuţa, Cetate, care şi-au creat autoutilitare de transport deşeuri şi le trimit la trei-patru localităţi şi ce se colectează ajunge la Craiova, la rampa de la Mofleni.
Contractul pentru masterplanul de deşeuri a fost semnat în luna noiembrie a anului 2014. Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, anunţa atunci că:
Primăriile nu vor mai avea gropi neconforme şi vor putea spune că este rezolvată această problemă a deşeurilor, pentru că acest proiect se referă la toate cele 111 localităţi ale judeţului, respectiv 104 comune, patru oraşe şi trei municipii. În această sumă sunt incluşi şi bani pentru închiderea gropilor neconforme şi sunt prevăzuţi bani pentru dotări. Fiecare familie va primi containere şi vor exista staţii de transfer pentru gunoaie şi staţii de compostare. Vom avea o staţie de sortare la Craiova, care va deservi întreg judeţul. Vom avea o staţie de compostare tot la Craiova, care va fi şi pentru Filiaşi. În zona Calafatului vom avea o staţie de transfer şi una de compostare pentru Calafat şi Băileşti. Va fi şi o staţie de transfer la Dobreşti, care va deservi zona de Sud până la Dăbuleni, Călăraşi şi Bechet. Vor fi şi staţii de transfer la Filiaşi şi Băileşti.
Ion Prioteasa
În luna februarie 2015, Consiliul Judeţean Dolj a semnat cu societatea Hidroconstrucţia S.A. contractul „Proiectare şi execuţie de lucrări pentru construirea unei staţii de sortare şi a unei staţii de compostare a deşeurilor biodegradabile la Mofleni – Craiova“.
Intră astfel în linie dreaptă una dintre cele mai însemnate componente ale Sistemului de management integrat al deşeurilor, pentru că vorbim despre o investiţie de aproape 10 milioane de euro. Nu doar dimensiunea financiară dă importanţa acestui demers, ci şi rolul efectiv pe care îl are, pe de o parte, staţia de sortare, care va deservi întreg judeţul şi va contribui la recuperarea materialelor reciclabile, şi, pe de altă parte, staţia de compostare, una dintre cele două care vor funcţiona în Dolj şi prin intermediul cărora deşeurile biodegradabile vor fi transformate în îngrăşământ pentru agricultură. De altfel, în ansamblul său, acest masterplan va aduce cu sine o transformare profundă a întregului judeţ, prin rezolvarea problemei deşeurilor în toate cele 111 localităţi doljene, în sensul în care cetăţenii vor avea asigurat serviciul de colectare a resturilor menajere. În acest fel, aruncarea necontrolată va fi stopată, ceea ce înseamnă un mediu mai curat, dar şi o îmbunătăţire a calităţii vieţii.
Ion Prioteasa
Oamenii vor avea recipiente de colectare a gunoaielor în gospodării
Problema există în toată ţară, nu doar la noi în judeţ, fiecare regiune cum s-a mişcat cu acest proiect s-au rezolvat problemele. Este bine că judeţul Dolj este cam în linie dreaptă în vederea realizării acestui proiect. Ştiu că s-au făcut nişte licitaţii şi s-au făcut nişte dotări privind recipienţii care va ajunge la fiecare gospodăriile din judeţ pentru acele deşeuri biodegradabile. Fiecare gospădărie va primi recipient, iar familia respectivă va putea să îşi depună deşeurile biodegradabile în acest recipient. În proiect urmează să se facă trei sau patru staţii de transfer, ceea ce înseamnă că Dobreşti, Calafat, Filiaşi vor avea o staţie de transfer, deci se va colecta din zonele adiacente, apropiate, se va selecta şi ce va rezulta deşeuri de adus la Mofleni se va duce acolo.
Călinoiu
Garda de Mediu dă un termen rezonabil celor care îi găsesc cu deşeuri abandonate, iar apoi dacă nu se mobilizează să se facă curăţenie, se amendează.
Însuşi primarii că sunt gospodarii localităţilor asta au ca şi prioritate. Acolo unde găsim deşeuri şi cu ajutorul dumneavoastră, presei, cetăţenilor, vin la noi şi ne spun, fac sesizări. Noi suntem doar zece oameni care trebuie să cunoaştem peste tot. Nu poţi să ajungi pe toate coclaurile să vezi unde sunt aruncate deşeurile. Prin sesizările care ne vin la faţa locului, întrunim actul de control, se impune amendă, se plăteşte amendă, bineînţeles măsura este de strângere şi făcut curat unde există aceste deşeuri. Câmpurile sunt pline într-adevăr. Au fost amenzi, dar nu pe abandonări de deşeuri, ci către alte obligaţii pe care le au către mediu, fondul de mediu, amenzi mici, până în zece milioane. S-a găsit mizerie pe suprafeţe mari de sute de metri pătraţi şi li s-a impus măsură să facă curat. Cel care a dispus această măsură merge şi verifică dacă lucrurile s-au rezolvat. Este uşor să dai o amendă, dar îi mai lăsăm. Este perioada aceasta de primăvară când toată lumea face curat şi sunt convins că domnii primari sunt aplecaţi asupra acestui aspect. Au făcut după fiecare iarnă şi pe cursul de apă şi la podeţe unde se strâng pet-uri, oamenii le strâng într-un loc anume îşi găsesc câte o firmă şi care sunt de reciclat le dau la reciclare. Ce nu, le aduc la Mofleni.
Călinoiu
La Cârcea, cetăţenii de etnie romă, umplu câmpul de gunoaie
În câmpuri se face curat, dar este mai greu de intrat. Acum cu vremea aceasta, rămâi blocat acolo. Legea este clară, cel care deţine terenul este implicat, dar nici acela nu este vinovat. De exemplu, la Cârcea avem un fenomen, sunt foarte mulţi cetăţeni de etnie romă, ei se ocupă cu colectarea de diverse materiale, iar ce nu le convine şi nu pot să le valorifice le aruncă pe câmpurile acelea. Păi, eu sunt de vină că am terenul acela că mă trezesc cu maldărul de gunoaie?
A explicat Călinoiu
Masterplanul va rezolva toată problema deşeurilor abandonate
Deocamdată acest lucru ţine de simţul civic al cetăţenilor.
An de an fenomenul este în descreştere numai că atunci când vor apărea acele condiţii de îndeplinit, vor fi acele staţii de transfer şi poate se şi adresează gospodăriilor, locuitorilor, dacă avem în curte şi deţine plastic, care ne prisosesc şi nu le putem folosi, va fi exact cum era pe vremuri, centre de colectare, le duci acolo şi mai primeşti şi un bănuţ. Fără acest master plan al deşeurilor problema va rămâne, să sperăm că în maxim doi ani acest master proiect, va fi dat la cheie. Eu aşa am priceput. Durează pentru că sunt dotări, trebuie înfiinţată o asociaţie unde intră cele 111 localităţi, apoi desemnată un operator unic care se ocupă de eliminarea şi colectarea deşeurilor. Este totuşi într-o etapă avansată. Amenzile pentru abandonări de gunoi pentru persoane juridice se ridică până la 400 milioane, iar pentru persoane fizice până la 100 milioane.
Gheorghe Călinoiu
Gunoaie şi în locurile de parcare
Constantin Jianu, comisar Garda de Mediu Dolj a semnalat în şedinţa Colegiului Prefectural, de luna trecută, că sunt aruncate gunoaie şi în locurile de parcare.
În locurile de parcare, pe şosea, mergând spre Calafat, Bechet, Cetate apar mari depozitări, abandondări de deşeuri care sunt în zona parcărilor ce aparţin de drumurile naţionale şi sunt pe teritoriul Direcţiei Silvice. Spun că tot îl văd pe domnul Gioancă de la Direcţia Silvică, deşeurile nu sunt ale dumnevoastră, dar sunt aproape de pădure, dumneavoastră aveţi obligaţia să le duceţi acolo unde trebuie.
A spus Constantin Jianu
Mizerie este şi în municipiul Craiova, ce se vrea Capitală Culturala Europeană. Dacă centrul oraşului este curăţat pe alocuri, prin cartiere, chiar pe lângă containere, dar şi pe străzi, ambalajele şi pet-urile sunt răspândite peste tot.
