Ziua internațională a păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor (April Fools’ Day), este marcată în fiecare an la 1 aprilie, când fiecare încearcă să facă o farsă unui apropiat, fie el coleg, prieten, vecin sau membru al familiei, scrie Agerpres.
Originea zilei de 1 aprilie, ziua păcălelilor
Vechi de secole, acest obicei al farselor ar fi, potrivit presupunerilor și teoriilor istoricilor, o împletire de tradiții populare locale specifice fiecărei țări, legende străvechi și ceremonialuri de întâmpinare a Anului Nou și ulterior, a primăverii.
Unele teorii au la bază introducerea calendarelor Iulian și Gregorian. Din timpuri străvechi, popoare din Europa au celebrat Anul Nou în jurul datei echinocțiului de primăvară, însă noile calendare stabileau data de 1 ianuarie ca primă zi a anului. Cei care uitau de schimbare sau respectau vechiul calendar din alte motive au devenit victime ale glumelor sau farselor, fiind etichetați drept nebuni, de unde și denumirea de ‘Ziua nebunilor’, conform www.timeanddate.co și www.euronews.com.
Unii istorici consideră că acest obicei este originar din Franța, pornind de la mutarea zilei de Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie, odată cu adoptarea calendarului Gregorian, în secolul al XVI-lea. Cei care au continuat să celebreze Anul Nou pe 1 aprilie în loc de 1 ianuarie erau numiți ”păcăliții de aprilie”.
O altă poveste plasează mai exact originile acestei sărbători în Edictul lui Roussillon (1564, Franța), care decreta că prima zi a Anului Nou, sărbătorită până atunci de creștini de Paște, se muta pe 1 ianuarie. Sărbătoarea Paștelui, cu o dată variabilă, se întâmpla să aibă loc adesea în aprilie, astfel că ”păcăliții de aprilie” au devenit cei care au păstrat tradiția celor două sărbători în această lună.
Ziua păcălelilor s-a răspândit în Marea Britanie în secolul al XVIII-lea. Aici farsele ”Fool’s Day” – se fac până la amiază, după acest moment al zilei considerându-se că poartă ghinion să mai faci farse. Oricine uită această regulă devine chiar el ”April Fool”. În Franța, Belgia, Olanda, Italia și zonele unde se vorbește franceza din Canada și Elveția, tradiția de 1 aprilie este cunoscută ca ”Poisson d’Avril” (”pește de aprilie”), arată https://www.history.com/.
În era tehnologiei, se investește efort pentru crearea de farse elaborate de Ziua păcălelilor. Astfel, în fiecare an, de 1 aprilie, ziarele, posturile de radio, TV, site-urile web, companiile care administrează motoare de căutare sau platformele de social media lansează anunțuri absurde, informații false, uneori scandaloase, care păcălesc audiența. De-a lungul timpului, o serie de farse celebre au amuzat publicul.
De-a lungul istoriei, au existat farse memorabile care au păcălit milioane de oameni. Iată câteva dintre cele mai elaborate păcăleli care au intrat în istoria acestei zile.
Spaghete care cresc în copaci
În 1957, BBC a realizat una dintre cele mai celebre farse de 1 aprilie din toate timpurile. Opt milioane de telespectatori au urmărit un reportaj de trei minute la Panorama despre „recolta de spaghete din Elveția”.
Reportajul prezenta oameni culegând fire de spaghete din copaci și arbuști în regiunea Ticino, lângă granița cu Italia, scrie libertatea.ro BBC a explicat că o iarnă neobișnuit de caldă a dus la o „recoltă excepțional de bogată de spaghete”.
Mulți britanici au sunat la BBC pentru a afla cum pot cumpăra propriii copaci de spaghete. Răspunsul BBC a fost să „pună o ramură de spaghete într-o conservă de sos de roșii și speră la ce e mai bun.”
Spălarea leilor la Turnul Londrei
În 1698, oamenii au fost păcăliți pentru prima dată să participe la „spălarea leilor” la Turnul Londrei. Această farsă a fost repetată de mai multe ori în secolele XVIII și XIX. În 1848, un jurnalist a distribuit invitații pentru spălarea leilor. Un martor ocular a scris: „Nu eram pregătit pentru extraordinara credulitate a publicului britanic. Au venit în valuri să vadă leii spălați. Gardienii erau aproape disperați. Oamenii fluturau invitațiile în fața lor, gesticulând furios și înjurând și mai tare.”
Big Ben devine digital
În 1980, BBC World Service a anunțat că celebrul Big Ben va fi modernizat. Postul de radio a informat ascultătorii că turnul cu ceas va deveni digital și va fi redenumit „Digital Dave”. Noua versiune urma să emită și un buletin de știri de cinci minute în fiecare seară. În plus, celebrele bătăi ale clopotului urmau să fie înlocuite cu bip-uri. Mulți ascultători au sunat pentru a-și exprima indignarea.
Televiziunea color în Suedia
În 1962, cu ani înainte ca televiziunea color să fie introdusă în Suedia, telespectatorii postului Sveriges Television au fost păcăliți să creadă că își pot transforma televizoarele alb-negru în color printr-un truc simplu.
Un „expert tehnic” a explicat în detaliu cum întinderea unei plase peste ecran putea modifica lungimile de undă ale luminii, permițând vizionarea în culori. Acest lucru se putea realiza ușor cu un obiect găsit în multe case: ciorapi de nailon.
Efectul Jupiter-Pluto
În 1976, renumitul astronom Patrick Moore a anunțat la radio că, din cauza unei alinieri rare între Pluto și Jupiter, Pământul va experimenta o modificare a forțelor gravitaționale în acea dimineață, permițând oamenilor să plutească în aer. La ora 9.47, Moore a instruit ascultătorii să „sară acum!”. În câteva minute, au început să sune oameni care spuneau că au simțit efectul Jupiter-Pluto. O persoană a susținut că ea și alți 11 prieteni au „plutit ușor prin cameră”.
Mașina miraculoasă a lui Edison
În 1878, New York Graphic a păcălit cititorii făcându-i să creadă că Thomas Edison a creat o mașină capabilă să transforme pământul în carne și apa în vin. „Edison a inventat o mașină care va hrăni întreaga umanitate!”. Deși autorul a recunoscut la final că totul a fost un vis, mai multe ziare americane au republicat povestea crezând-o adevărată.
Erupția vulcanică falsă
Una dintre cele mai îndrăznețe farse a fost falsa erupție a vulcanului Mount Edgecumbe din Alaska în 1974. Oliver „Porky” Bickar, un tăietor de lemne local, a colectat 70 de anvelope pe care le-a depozitat într-un hangar, așteptând condițiile meteo potrivite.
În ziua respectivă, Bickar a folosit un elicopter pentru a depune anvelopele în craterul vulcanului. Le-a stropit cu combustibil și le-a dat foc, provocând un nor gros de fum. Localnicii s-au grăbit pe străzi, temându-se că vulcanul inactiv de mult timp va erupe.
Deși poliția și pompierii știau de farsă, Bickar uitase să informeze Garda de Coastă. Când au survolat zona, în loc de lavă topită, au văzut anvelopele arzând, înconjurate de litere uriașe care spuneau „PĂCĂLEALĂ DE 1 APRILIE”.
Superstiții legate de 1 aprilie
Conform superstițiilor, se spune că cine nu tolerează glumele și farsele de 1 aprilie va avea ghinion tot anul.
De asemenea, persoanele care nu vor pune la cale o farsă prietenilor sau cunoscuților de 1 aprilie vor fi păcălite tot anul.
O altă superstiție amuzantă de 1 aprilie este aceea potrivit căreia, bărbații care aleg să se căsătorească pe 1 aprilie vor fi ținuți sub papucul soției toată viață, potrivit digi24.ro Ziua de 1 aprilie poartă denumiri diferite, în funcție de fiecare zonă a țării.
În Scoția, ziua mai este denumită și “Hunt the Gowk”(unde „gowk” este tradus drept „nătărău” sau „prostănac”), iar în Suedia și Danemarca, ziua de 1 aprilie mai este cunoscută și „Mak-kat” (Ziua Glumelor).
În România, pe 1 aprilie este și Ziua Mondială a Păsărilor
Odată cu venirea primăverii și renașterea naturii, 1 aprilie a fost, în mod tradițional, considerată și Ziua Păsărilor, în mai multe culturi din lumea întreagă.
Pentru ornitologi, Ziua Internațională a Păsărilor este și cea mai veche sărbătoare din calendarul mediului care are la bază Convenţia Internațională pentru Protecția Păsărilor, semnată la 1 aprilie 1906 și promovează principii legate de protecția acestor animale, prin ocrotirea habitatelor lor, potrivit Institutului de Ecologie și Geografie.
