Trei europarlamentari români sunt vizați într-o anchetă de corupție din Parlamentul European. Procurorii belgieni verifică dacă aceștia au primit câte 1.500 de euro pentru a semna o scrisoare prin care apără interesele companiei chineze de telefonie mobilă Huawei.
Cei trei europarlamentari români vizați în anchetă sunt Cristian Bușoi, Daniel Buda și Tudor Ciuhodaru.
Aceștia, alături de alți cinci europarlamentari, apar într-o anchetă de corupție din Parlamentul European, scrie digi24.ro care citează Politico.
Suspiciuni de corupție mascată sub lobby
Potrivit surselor citate, procurorii belgieni verifică dacă au primit câte 1.500 de euro de la compania de telefonie mobilă Huawei din China pentru a semna, în 2021, o scrisoare prin care apără interesele companiei chineze.
Mai exact, o scrisoare pe care europarlamentarii au trimis-o Comisiei Europene și prin care aceștia avertizau că tensiunile geopolitice nu ar trebui să împiedice dezvoltarea infrastructurii 5G în Europa.
Deși documentul nu menționa explicit Huawei, anchetatorii îl văd ca pe un sprijin indirect pentru această companie pentru că unele state UE au adoptat măsuri pentru limitarea utilizării echipamentelor chinezești din motive de securitate. Conform procurorilor belgieni, autorul principal al scrisorii a primit 15.000 de euro, iar fiecare co-semnatar câte 1.500 de euro.
Daniel Buda respinge acuzațiile
Cei trei europarlamentari au venit cu o reacție pentru Politico. Pe scurt aceștia susțin fie că nu au primit bani în schimbul semnăturii sau că nu au găsit nici măcar o corespondență referitoare la această scrisoare.
Într-un comunicat citat de Agerpres, eurodeputatul PNL Daniel Buda a declarat miercuri că nu a avut niciun moment cunoştinţă că în spatele scrisorii ar putea exista vreo acţiune ilegală şi susţine că a semnat-o gândindu-se exclusiv la necesitatea dezvoltării internetului în bandă largă în zonele rurale.
„Nu m-am întâlnit niciodată cu vreun reprezentant, autoritate sau lobbyist din China şi nici cu reprezentanţi ai companiei Huawei – nici personal şi nici prin intermediul vreunui membru al echipei mele de asistenţi. Resping categoric orice tentativă de a mă asocia sau implica în vreun fel în legătură cu semnarea acestei scrisori”, a precizat Buda.
El a spus că a aflat despre acest subiect din presă, unde numele său „a fost defăimat în mod nejustificat prin asocierea cu fapte sau interese care îmi sunt complet străine”.
„Nu am avut niciun moment cunoştinţă că în spatele acestei scrisori ar putea exista vreo acţiune ilegală. Nu am primit niciun ban şi niciun fel de avantaj material. Menţionez că nu sunt vizat de ancheta în curs. Mai mult decât atât, nu am fost contactat de nicio autoritate belgiană”, a precizat Daniel Buda.
El a menţionat că a semnat scrisoarea „în care nu este menţionat niciun nume de companie sau ţară, având în vedere exclusiv referirile la necesitatea dezvoltării internetului în bandă largă în zonele rurale” pentru că „fermierii se confruntă cu probleme serioase de digitalizare, tocmai din cauza lipsei accesului la internet”.
Buda a menţionat că scrisoarea în cauză a fost semnată şi de alţi membri ai Comisiei pentru agricultură a PE, responsabili de dezvoltarea „satelor inteligente”.
„Rămân în continuare ferm angajat să îmi desfăşor activitatea cu deplină transparenţă şi am încredere că autorităţile belgiene vor clarifica pe deplin această situaţie”, a mai dat asigurări eurodeputatul PNL în comunicatul de miercuri.
Bușoi neagă că ar fi primit orice sumă de bani
Și Cristian Bușoi a reacționat și a transmis un punct de vedere în exclusivitate pentru Libertatea.
Întrebat de jurnaliștii de ce apare numele său pe o scrisoare care susținea interesele Huawei, dar despre care afirmă că nu a semnat-o, eurodeputatul a răspuns că nu își amintește nimic despre această scrisoare.
„Reiterez faptul că nu îmi aduc aminte despre această scrisoare, care oricum nu menționează numele companiei Huawei, ci doar susține niște principii generale care se pare că i-au indus în eroare pe alți colegi care apar ca și semnatari, din declarațiile lor publice de până acum. Am reverificat corespondența din acele săptămâni și nu am găsit niciun e-mail prin care să fi primit textul scrisorii și la care să fi dat vreun acord scris sau electronic”, a spus Bușoi.
De asemenea, i s-a cerut să explice legătura dintre numele său, scrisoare și acele plăți suspecte de 1.500 de euro.
„Singura explicație ar putea fi ca dl Matrusciello să îmi fi menționat intenția de a transmite această scrisoare în timpul vreunei reuniuni de grup sau de comisie la care am participat împreună, dar nu îmi amintesc sincer să fi avut această conversație”, a explicat eurodeputatul pentru Libertatea.
Luna aceasta, autorităţile belgiene au făcut percheziţii la 21 de adrese, ca parte a unei anchete privind „corupţia activă din Parlamentul European”, care „a avantajat Huawei”.
Anchetatorii analizează „cadouri excesive” sau „remuneraţii pentru luarea de poziţii politice” care au avut loc „din 2021 până în prezent”, au declarat procurorii.
Într-un al doilea test major de responsabilitate pentru Parlamentul European după scandalul Qatargate din 2022, patru persoane au fost acuzate de corupţie şi organizare criminală şi una de spălare de bani, a anunţat săptămâna trecută procuratura belgiană.
