UPDATE: Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, a făcut precizări cu privire la declarațiile incendiare care sugerau că România e în pericol de a cădea sub influența Rusiei. El a explicat că cererea Rusiei de reîmpărțire a sferelor de influență a fost făcută în 2022 și a fost refuzată.
În intervenții ulterioare la posturile TV, Cristian Diaconescu a revenit asupra declarațiilor, arătând că nu vorbea, de fapt, despre negocierile de acum de la Riad, ci s-a referit la solicitări din 2022.
„În 2022, în momentul în care a avut loc ofensiva în Ucraina, în pachetul de propuneri pentru a opri ofensiva, Vladimir Putin a cerut ca NATO să își retragă garanțiile de securitate pe aliniamentul din 1997, ceea ce însemna practic că noi statele venite din comunism, care intraserăm în NATO, să nu mai beneficiem de garanțiile de securitate. (…) Este un pachet de negociere din 2022 care nu a ajuns la o finalitate, de altfel și privind statele Baltice, Bulgaria, Ungaria, există o solicitare similară. Ceea ce am spus la un alt post de televiziune a fost faptul că această solicitare nu a fost acceptată sub nicio formă nici de americani și în mod evident nici de europeni, nici atunci și nici acum, ceea ce este o știre bună”, a spus Diaconescu, potrivit adevarul.ro
Întrebat dacă la negocierile din aceste zile, dintre SUA și Rusia ar fi existat pe masă această cerere, de a nu mai beneficia garanțiile de securitate din partea SUA și NATO, Diaconescu a negat vehement, spunând că e vorba de un pachet de negociere din 2022.
„Este un pachet de negociere din 2022 care nu a ajuns la o finalitate, de altfel și privind statele Baltice, Bulgaria, Ungaria, există o solicitare similară.”
Diaconescu a mai susținut, că în opinia sa „SUA nu se vor abate de la proiectele din cadrul parteneriatui strategic, ce reprezință elemente de securitate, garanții ce întrunesc așteptările ambelor părți”.
Consilierul prezidențial pentru apărare și securitate națională și șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat miercuri la Antena 3 CNN că delegația rusă a cerut celei americane, în cadrul discuțiilor de la Riad, o reîmpărțire a sferelor de influență în Europa și retragerea SUA din estul Europei, inclusiv din România.
„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Ialta. Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americanii. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibiltiate privind criza. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani privind criza americană”, a spus Cristian Diaconescu, scrie digi24.ro
Rusia vrea să se revină la granițele NATO din 1997
„Așteptările lor țin de faptul că, la un moment dat, SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții, urmând ca, privind situația din aceste zone să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Ialta, și care în mod evident ar duce la recunoaștere unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor”, a adăugat consilierul prezidențial.
Diaconescu spune că România a fost informată despre aceste discuții.
„Am fost informați, are o relevanță din ce privește relevanța României. Le-am primit, nu le-am cerut noi. Statele Unite au refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții”, a spus șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu.
Temerile europene cu privire la retragerea trupelor SUA din Europa și România au început să apară de ceva timp. Președintele Conferinței de Securitate de la München Christoph Heusgen a spus „SUA vor anunța probabil o retragere masivă a soldaților americani”.
Luna trecută, o sursă diplomatică europeană a declarat agenției italiene de știri ANSA că Trump dorește să reducă contingentul american din Europa cu aproximativ 20 % și intenționează să solicite o „contribuție financiară” pentru întreținerea trupelor rămase, scrie newsweek.ro
Trump a pledat mult timp pentru ca membrii alianței militare să majoreze cheltuielile de apărare la 5% din produsul intern brut, față de un obiectiv de 2% stabilit în 2014, pe care majoritatea statelor membre, inclusiv SUA, încă nu îl îndeplinesc.
„Cred că NATO ar trebui să aloce 5 la sută cheltuieli militare”, a declarat Trump la 7 ianuarie cu privire la un obiectiv privind cheltuielile de apărare. „Toți își pot permite, dar ar trebui să fie la 5 la sută, nu la 2 la sută”.
Numărul soldaților SUA în România
La 30 iunie anul trecut, în zona de responsabilitate a Comandamentului European al Statelor Unite (EUCOM) se aflau cel puțin 65.754 de militari în serviciu activ, conform celui mai recent raport de localizare al Departamentului Apărării.
Cifra include personalul din armată, marină, corpul pușcașilor marini, forțele aeriene, forțele spațiale și paza de coastă, precum și cei detașați la Departamentul de Stat și ambasade.
Nu se știe încă dacă Trump va ordona o retragere a trupelor americane, care ar fi calendarul și ce efecte ar avea aceasta.
Primele cinci țări cu cele mai multe trupe sunt Germania (34.894), Italia (12.319), Regatul Unit (10.180), Spania (3.253) și Turcia (1.683). Acestea sunt urmate de Belgia (1.119), Țările de Jos (405), Grecia (393), Polonia (281) și Portugalia (254). România are 139.
La 20 ianuarie 2025, Departamentul de Stat al SUA publica un raport în care se specifica 3.000 personal militar la mai multe baze militare din România.
