Mai puține ore de geografie și istorie în liceu. Modificările propuse de Ministerul Educației, criticate

Delia Pătru
14 Min Read

Noile planuri-cadru propuse de Ministerul Educației au stârnit nemulțumire în rândul cadrelor didactice din întreaga țară, care și-au exprimat îngrijorarea privind schimbările care vor fi făcute în programa liceenilor dacă acestea vor fi aprobate.

Conform documentului, elevii de la Uman nu vor mai studia obligatoriu în clasele a 11-a și a 12-a matematică, fizică și chimie, iar cei, de la Real istorie și geografie, scrie stirileprotv.ro

În acest fel, oficialii vor să le dea șansa să se pregătească intensiv la materiile care îi atrag și care îi ajută în viitoarea profesie. Potrivit noului plan cadru, în ultimii doi ani de liceu apar schimbări.

În primii doi ani de liceu elevii vor aprofunda materiile de bază la care vor susține probe obligatorii la Bacalaureat, urmând că în clasele a 11-a și a 12-a să se specializeze în funcție de profil.

De exemplu, elevii de la matematică informatică vor avea săptămânal obligatoriu în orar 4 ore de matematică, 3 ore de limba și literatura română, 3 de fizică, 2 de chimie și o oră de biologie. În clasele a 11-a și a 12-a, rămân în orar orele matematică. În schimb, pierd o oră de română și de chimie, iar biologia dispare cu totul în ultimul an. La fel se întâmplă cu istoria și geografia.

Cei de la filologie rămân în orar cu cele 5 ore de limba și literatura română, iar în ultimii doi ani primesc în plus câte o oră pentru fiecare limbă străină studiată. Matematica, fizica, chimia și biologia dispar în clasele a 11-a și a 12-a.

Atenție, vorbim despre materii care nu vor mai fi obligatorii, dar pe care fiecare școală în parte le poate include în orar ca opționale.

Istoria, pe de altă parte, va fi obligatorie pentru elevi în primii doi ani de liceu, urmând ca apoi profesorii să predea doar Istoria Holocaustului și Istoria Comunismului.

Primele voci care contestă planurile-cadru pentru învățământul liceal

Facultatea de Istorie a Universității din București și-a exprimat dezacordul față de propunerile de modificare a planurilor-cadru făcute de Ministerul Educației, în special în ceea ce privește reducerea drastică a orelor alocate disciplinei Istorie.

Reprezentanții facultății avertizează că aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice și consolidării unei societăți democratice responsabile, scrie hotnews.ro

De asemenea, aceștia consideră că reducerea orelor de istorie va adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea, cum ar fi abandonarea gândirii raționale, vulnerabilitatea în fața pseudo-științei și succesul teoriilor xenofobe și conspiraționiste.

”Istoria ne învaţă despre trecutul comunităţii din care facem parte şi este o componentă esenţială în formarea identităţii naţionale. Acest rol este extrem de important, deoarece fiecare individ şi grup uman are nevoie de «ancore identitare» care să-l ajute să se orienteze într-o lume din ce în ce mai complexă; pe de altă parte, excesele în definirea identitară au alimentat de-a lungul timpului destule derapaje, fenomene de xenofobie şi chiar conflicte politice şi/sau militare. Prin planul-cadru propus, educaţia naţională îi abandonează pe tineri, expunându-i fără instrumente de analiză şi evaluare în faţa discursurilor identitare ireale, xenofobe, rasiste, bazate pe falsuri şi iraţional”, scrie în comunicatul trimis.

Facultatea de Istorie atrage atenția asupra faptului că eliminarea istoriei din trunchiul comun al claselor a XI-a și a XII-a este o eroare gravă, care va priva o mare parte dintre elevi de o înțelegere aprofundată a istoriei naționale și universale.

Reprezentanții facultății susțin că o singură oră pe săptămână, în clasele a IX-a și a X-a, este insuficientă pentru a asigura o pregătire adecvată în acest domeniu complex.

”Limitarea serioasă a cunoştinţelor şi a educaţiei istorice propusă în actualul proiect, fragilizează pe tinerii cetăţeni ai acestei ţări, diminuându-le capacitatea de a distinge între adevăr şi fals, limitându-le capacitatea de a participa în mod critic şi informat la viaţa democratică. Într-o lume unde bombardamentul informaţional este dublat de proliferarea falsurilor de tot felul, inclusiv a celor care privesc trecutul, studiul istoriei este esenţial pentru dezvoltarea discernământului critic, a capacităţii de analiză a informaţiilor şi a înţelegerii perspectivelor socio-culturale multiple”, arată ei.

Aceștia consideră că eliminarea istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este o decizie surprinzătoare și care va avea multiple consecințe negative.

”Analizând proiectul planurilor-cadru prezentate de Ministerul Educaţiei considerăm că acestea nu răspund necesităţilor şi schimbărilor cu care ne confruntăm, puse în evidenţă de fenomenele sociale şi culturale actuale. Din cele enumerate mai sus putem înţelege ce rol nou şi indispensabil joacă, în societatea de astăzi, cunoaşterea istorică: aceasta participă la educarea oamenilor pentru a distinge între realitatea faptelor şi ficţiune, între adevăr şi fals, între valorile şi modele politice şi civice constructive, participative şi umaniste şi ideologiile sau regimurile politice violente, liberticide şi genocidare.

Fenomenul fake-news este una din marile probleme ale lumii contemporane. Abundenţa informaţională şi goana după senzaţional a multor mijloace mass-media face ca ştirile neverificate, unele produse cu intenţie, altele cauzate doar de neînţelegeri şi comoditate intelectuală, să inunde spaţiul public şi să genereze numeroase confuzii în societate. Prin sporirea capacităţii de a distinge adevărul de fals, prin cultivarea multiperspectivităţii şi a respectului pentru diversitate, prin educarea simţului complexităţii şi a sensibilităţii pentru dimensiunea temporală, cat şi prin dezvoltarea sentimentelor de solidaritate socială, cunoaşterea istorică este un element ce ridică nivelul de competenţă civică şi contribuie la consolidarea societăţii democratice”, mai scrie în comunicat.

Facultatea de Istorie solicită Ministerului Educației și Cercetării o reevaluare urgentă a deciziei privind reducerea orelor de istorie și insistă asupra necesității unui curriculum echilibrat care să acorde importanța cuvenită acestei discipline fundamentale.

Scoaterea limbii latine, criticată

Și Societatea de Studii Clasice a criticat propunerea făcută de Ministerul Educației de a scoate limba latină din programa liceală pentru filiera teoretică.

Specialiștii în studii clasice au denunțat această decizie drept „o barbarie comisă de un grup de persoane neidentificabile, în mod evident fără niciun fel de orizont cultural și în deplin dispreț față de cultura națională și identitatea noastră europeană”, potrivit unui comunicat de presă citat de Libertatea.

Reprezentanții Societății de Studii Clasice au acuzat lipsa de transparență a Ministerului Educației și au subliniat că elaborarea noilor planuri-cadru s-a făcut „fără consultarea prealabilă a niciunui specialist recunoscut din mediul academic”.

Aceștia consideră că scoaterea limbii latine din liceu reprezintă un atentat la cultura umanistă fondatoare a Europei și că „sfidează bunul simț elementar”. Ei avertizează că această măsură va duce la „distrugerea cognitivă și morală” a elevilor. Societatea de Studii Clasice a mai afirmat că noile planuri-cadru reiau modelul educațional promovat de regimul comunist.

„La 35 de ani după Revoluția din 1989, acest plan-cadru ne întoarce, de fapt, la paradigma «Omului Nou» din anii 50, ambalată acum în «descentralizare curriculară și creșterea flexibilității»”, a declarat Florian Matei-Popescu, președintele Societății de Studii Clasice din România.

Societatea de Studii Clasice a cerut Guvernului României să revizuiască urgent această propunere.

„Într-o țară în care o bună parte din politicieni au un nivel de cultură submediocru, reintroducerea limbii latine în școală ar fi oferit posibilitatea noilor generații de a recrea o clasă politică luminată și cu adevărat interesată de viitor”, se mai arată în comunicat.

Proiectul de planuri-cadru liceu 2026-2030

Proiectul de planuri-cadru 2025 a fost lansat vineri seară, 31 ianuarie, în dezbatere publică de ministerul Educației, până pe 6 martie.

Potrivit edupedu.ro, disciplinele Biologie, Istorie și Geografie, nu apar nici la trunchi comun (TC), nici la curriculum de specialitate (CS), astfel că nu au alocate ore în clasa a XII-a. Alte modificări propuse sunt la numărul de ore de Informatică sau de Limba și literatura română.

În proiectul de planuri-cadru liceu 2026-2030, elevii ar urma să aibă cu o oră mai puțin de Fizică și de Limba română în clasele XI-XII, adică câte două, în loc de trei câte sunt în prezent. În schimb, crește numărul de ore de Informatică la IX-X, de la câte una la câte două, însă scade în clasele XI-XII (de la patru din prezent, la câte trei pe săptămână).

La limba și literatura română, elevii ar urma să aibă câte 3 ore pe săptămână în clasele IX-X. În prezent, sunt 4 ore pe săptămână la clasa a IX-a și 3 în clasa a X-a. La clasele XI-XII, în varianta proiectului lansată de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) scade numărul de ore din prezent de la 3 la 2 ore pe săptămână.

În ceea ce privește matematica, elevii care intră la liceu în septembrie 2026 ar urma să aibă câte 4 ore pe săptămână în fiecare clasă. În prezent, aceștia au tot 4 ore pe săptămână în clasele IX, X, XI și XII.

Numărul de ore de limba străină 1 propus este de două în fiecare an, ca în prezent. Scade în schimb numărul de ore de limba străină 2, care ar urma să fie doar o oră pe săptămână în loc de 2 câte sunt în prezent.

Elevii de la mate-info care încep liceul în septembrie 2026 ar urma să facă săptămânal, potrivit propunerii Ministerului Educației și Cercetării de plan-cadru, 3 ore de fizică în clasele IX-X și 2 ore de fizică în clasele XI-XII. În prezent, elevii de liceu au, pe planurile-cadru din 2009, 3 ore de fizică în fiecare an de studiu.

Chimia ar urma să fie studiată două ore pe săptămână în primii doi ani de liceu, apoi numărul de ore se reduce la una în clasele XI-XII. În prezent, numărul este de două ore este la fel ca cel din propunere – 2 ore / săptămână la clasele IX-X și câte una, apoi, în ultimele două clase de liceu.

Numărul de ore de Biologie din prezent este de două pe săptămână la clasele IX și X și câte una în clasele XI și XII. Proiectul de plan-cadru lansat de MEC pe 31 ianuarie prevede o singură oră pe săptămână de Biologie în clasele IX-XI și niciuna în clasa a XII-a.

Elevii de liceu de la matematică-informatică ar urma să studieze Istorie și Geografie o oră pe săptămână doar în clasele a IX-a și a X-a, conform proiectului. În prezent, ei au câte o oră de istorie și de Geografie pe săptămână la toate clasele de liceu. La clasa a XI-a se păstrează ora obligatorie de Istoria Evreilor. Holocaustul, iar la clasa a XII-a – pe cea de Istoria comunismului din România.

Religia rămâne ca în prezent cu câte o oră pe săptămână, la fel și Disciplina Socio-umană (Logică, Psihologie, Economie, Filosofie) și Educația fizică și sportul. În ceea ce privește Tehnologia Informației și a Comunicațiilor (TIC), elevii ar urma să aibă constant câte o oră pe săptămână pe parcursul liceului. În prezent, numărul de ore alocat este de două în clasa a IX-a, una în clasa a X-a și zero în clasele XI-XII.

La Informatică, proiectul de planuri-cadru 2025 pregătit de Ministerul Educației și Cercetării pentru a intra în vigoare în septembrie 2026 pentru actualii elevi de clasa a VII-a (2024-2025) – la Mate-Info prevede două ore de Informatică în clasele IX-X și câte 3 în clasele XI-XII. În prezent, planurile-cadru în vigoare din 2009 prevăd o oră pe săptămână la clasele IX-X și patru la clasele XI-XII.

Ora de muzică sau de desen, alternativ, ar rămâne ca în prezent: una pe săptămână în clasele IX-X și apoi zero în clasele XI-XII.

Distribuie acest articol