Rata anuală a inflaţiei a urcat, în luna noiembrie 2024, la 5,11%, de la 4,67% în octombrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,11%, cele nealimentare cu 5,15%, iar serviciile cu 7,56%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie hotnews.ro
Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2024 a fost 100,32%.
Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna noiembrie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,4%.
Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2023 – noiembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2022 – noiembrie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6%.
Cele mai mari scumpiri noiembrie 2024
Servicii poştale 17,83%
Fructe proaspete 17,43%
Margarină 15,84%
Legume şi conserve de legume 10,52%, alte legume şi conserve de legume 14,06%
Detergenţi 12,29%
Apă, canal, salubritate 11,61%
Igienă şi cosmetică 11,07%
Chirie 10,80%
Restaurante, cafenele, cantine 10,62%
Tutun, ţigări 10,5%
Îngrijire medicală 9,84%
Citrice 9,41%
Confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte 9,40%
Bilete de avion 9,3%
Reparaţii auto, electronice şi lucrări foto 9,03%
Cinematografe, teatre, muzee, cheltuieli cu învăţământul şi turismul 8,81%
Bilete tren 8,43%
Cărţi, ziare, reviste 7,55%
Plata cazării în unităţi hoteliere 7,17%
Băuturi alcoolice 6,77%
Zahăr, produse zaharoase şi miere de albine 6,65%
Articole de igienă şi cosmetice 6,49%
Încălţăminte 6,39%
Îmbrăcăminte, articole de galanterie, pasmanterie şi mercerie 6,24%
Fasole boabe şi alte leguminoase 6,11%
Specialităţi de panificaţie 6,09%
Ceasuri, aparate audio-video, articole sportive 6,00%
Guvernatorul BNR avertizase la începutul lunii trecute că va urma un nou puseu inflaționist, dar că după ce acesta va trece, inflația își va continua ritmul descendent și va reveni în ținta Băncii Centrale, care este de 2,5% (plus/minus un punct procentual).
Institutul Național de Statistică culege lunar, cu ajutorul a 112 angajați, circa 150.000 de prețuri din 7.000 de magazine, dar și din piețele agroalimentare. Produsele la care statisticienii se uită sunt cele relevante pentru consum, iar ponderile lor în cadrul consumului sunt calculate pe baza Anchetei Bugetelor de Familie.
Numai că în timp, unele produse devin irelevante pentru consum și trebuie eliminate din listă, iar altele noi apar și se vând cu succes, căpătând relevanță în consum. Mai sunt și acele produse în care produsul de bază rămâne, dar are noi caracteristici și înglobează tehnologii noi, cum e cazul telefoanelor.
Și în anul 2025 ne vom confrunta cu inflație. Banca Națională a României spune că în trimestrul I vom avea o rată a inflației de 3,7 la sută, iar în trimestrul II va crește la 4,5 la sută. Aceasta este doar una dintre problemele cu care se va confrunta viitorul Guvern.
6 lucruri de știut despre cum percepem inflația
1. Potrivit unor sondaje, oamenii acordă o atenție mai mare prețurilor care cresc decât celor care scad. Iar majorările de prețuri ne raman, de asemenea, mai mult timp în memorie.
2. Cheltuielile frecvente sunt mai puternic percepute. Este vorba despre prețurile la benzină, pâine, biletele de transport în comun.
3. Cheltuielile cu cardul sunt mai puțin percepute.
4. Inflația „personala” contează! Exemplu: dacă prețurile benzinei cresc mai mult decat prețurile altor bunuri si servicii, persoanele care folosesc frecvent autoturismul propriu pot „simți” o rată inflației mai mare decât cei care merg cu transportul în comun.
5. Ratele inflației sunt anuale, dar memoria noastră păstrează informații mult mai îndepărtate. În formarea percepțiilor personale, populația are în vedere prețurile din anii anteriori. Pe parcursul unei lungi perioade, tendința preturilor este de a crește substanțial, chiar și atunci când se înregistrează o rată anuală a inflației scăzută. De exemplu, dacă ritmul anual de creștere a IPC este de 2%, dupa 10 ani nivelul general al prețurilor va fi crescut cu peste 20%.
6. Variații ale prețurilor comparativ cu variații ale nivelului de calitate – de cele mai multe ori credem că variațiile prețului unui produs înseamnă inflație. Exemplu: este posibil ca prețurile autoturismelor să fi crescut, dar noile modele includ, cel mai adesea, în versiunea standard echipamente care, anterior, erau vândute ca opțiuni suplimentare (cum ar fi sistemele de navigare prin satelit, sistemul de aer condiționat sau airbag-urile). În astfel de cazuri, creșterea prețurilor se datorează în parte unei creșteri a calității produsului.
O altă prejudecată este aversiunea la pierdere pe care o avem. Nemulțumirea dată de scumpirea legumelor cu 15% umbrește bucuria dată de ieftinirea mălaiului cu același procent.
){kind=link}