„Țăranii spun că soarele este mai mereu supărat și că, numai de două ori pe an, este vesel și joacă pe cer: de Blagoveștenie și de Paști”
Buna Vestire sau Blagoveștenia marchează ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că va naște pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Această sărbătoare marchează și începutul postului Paștelui, fiind ziua în care este permis consumul de pește.
Buna Vestire este o sărbătoare cu dată fixă, pe 25 martie, și marchează momentul care, conform tradiției, se află la exact nouă luni distanță până la Crăciun, când, potrivit credinței creștine, Fecioara Maria l-a născut pe Iisus.
În această zi este comemorat evenimentul în care Fecioara Maria, originară din Nazaret, crescută în templu până la vârsta de 15 ani și apoi dată sub tutela lui Iosif deoarece părinții săi muriseră, a fost aleasă de către Dumnezeu să nască pe Fiul Său și a primit vestea prin intermediul Arhanghelului Gavriil, care este sărbătorit la 26 martie.
Tradiția spune că locul unde Fecioara Maria a primit vestea că va naște pe Iisus este în prezent ocupat de Biserica Buna Vestire din Nazaret, un edificiu catolic modern, construit pe fundațiile unor biserici ortodoxe mai vechi din perioada Cruciadelor.
Conform tradiției, oamenii sunt îndemnați să evite certurile în ziua Bunei Vestiri, pentru a nu atrage necazuri pe parcursul întregului an. Pe 25 martie, atunci când biserica celebrează una dintre cele mai importante sărbători din an, Buna Vestire, calendarul popular consemnează Blagoveștenia sau Ziua Cucului.
„Țăranii spun că soarele este mai mereu supărat și că, numai de două ori pe an, este vesel și joacă pe cer: de Blagoveștenie și de Paști. Și asta se întâmplă pentru că întreg pământul e blagoslovit: iarba începe să crească, albinele intră în primavara iar păsările prind glas, se întorc rândunelele. Printre ele și cucul, cel care vestește viața și moartea, fericirea și norocul, primăvara și soarta. Cei care-l auzeau cântând pentru prima dată, se bucurau ca de o „bunăvestire” a norocului, a prosperității și a sănătății, pentru tot anul.”
În satele Olteniei, Buna Vestire era respectată cu mare sfințenie: oamenii purtau straie țărănești de sărbătoare, mergeau la biserică, se adunau la porți, împărțeau pește, făceau focuri, povesteau și cântau. Satul oltenesc era împodobit de oameni frumoși ce deschideau porțile cerului cu sfințenia și glasurile lor.
De Buna Vestire, în Oltenia, exista obiceiul de a se pune pâine și sare pe pragul casei ca hrana pentru îngeri. Oamenii obișnuiesc și astăzi, de Blagoveștenie, să practice anumite tradiții care țin de purificarea locului, a casei și a gospodăriei: afumă casa cu o cârpă pentru a alunga Șerpii și de a ține departe relele cu ajutorul tămâiei, se pun pe garduri, la aerisit, hainele bune și țesăturile scoase din război, se stropesc copacii cu țuică etc.
Să muncești de Buna Vestire era considerat un păcat de neinchipuit pentru comunitatea locala. Bătrânele, în această zi, nu pun ouă sub cloști și nici nu se încumetă să semene porumbul. Pacea sa va fie binevestita in suflet!”, a scris Muzeul Olteniei, pe Facebook.
