Austria a ţinut să reamintească joi că deschiderea spaţiului maritim şi aerian european pentru România şi Bulgaria nu constituie o apartenenţă deplină la spaţiul Schengen şi că nu a prezentat un calendar de implementare în acest sens, transmit joi seara AFP și Agerpres.
Practic, renunțarea la granițele aeriene și maritime din martie 2024, anunțată de Guvernul de la București cu o seară înainte, nu reprezintă o garanție că se va renunța și la frontierele terestre, adică o apartenenţă deplină la spaţiul Schengen.
„Schengen Air înseamnă că pasagerii care vin din România şi Bulgaria nu vor mai fi supuşi unui alt control al paşapoartelor decât cel al companiei aeriene la poarta de îmbarcare”, a explicat pentru AFP ministerul austriac al internelor condus de Gerhard Karner.
Dar „în prezent nu există negocieri privind aderarea” propriu-zisă şi, prin urmare, „nu există o dată” pentru punerea în practică, a precizat ministerul pentru agenția de presă AFP.
Condiţiile puse de Viena pentru „Schengen Air” sunt creşterea operaţiunilor Frontex în Bulgaria şi bani de la Comisia UE pentru o protecţie solidă a frontierelor externe. Ministerul de Interne de la Viena a precizat pentru agenţia austriacă de presă APA că solicită, de asemenea, sporirea controalelor la frontierele terestre şi ca solicitanţii de azil, în special din Afganistan şi Siria, să fie preluaţi de România şi Bulgaria.
Precizările lui Karner vin după ce oficialii din România şi Bulgaria au anunţat miercuri seara că au ajuns la un acord cu Austria pentru a beneficia de libera circulaţie în spaţiul Schengen la nivel maritim şi aerian, problema frontierelor terestre fiind amânată pentru mai târziu.
Comentariile ministerului austriac vin în contextul în care premierul Marcel Ciolacu a afirmat joi după-amiaza că obţinerea acordului politic privind aderarea României la Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime reprezintă „primul rezultat concret în toată această perioadă de 13 ani, în care mulţi au vorbit, au comentat sau şi-au dat cu părerea, dar de fapt nu au existat şi au realizat foarte puţin”.
„După 13 ani de aşteptări, avem în sfârşit un acord politic. Acesta urmează să fie pus în practică în scurt timp şi la nivel oficial printr-o decizie a reprezentanţilor tuturor statelor membre din Uniunea Europeană. Ridicarea graniţelor aeriene şi maritime din martie 2024 reprezintă un drept câştigat după lungi negocieri, însă cu siguranţă lucrurile nu se vor opri aici. Vom continua eforturile şi anul viitor pentru aderarea în integralitate la Spaţiul Schengen şi mă bucur că toate semnalele pe care le avem arată că acest obiecitv este realizabil”, a afirmat premierul României.
Aderarea României și Bulgariei la Schengen depinde doar de votul Austriei după ce Olanda care bloca intrarea celor două țări prin obiecțiile sale față de Sofia, a decis la jumătatea lunii decembrie să nu se mai opună.
Viena a pus și trei condiții principale pentru Air Schengen: întărirea în continuare a securității la frontierele externe ale Uniunii Europene, creșterea controalelor la frontierele România-Bulgaria și Ungaria-România și acceptarea de către Bulgaria și România a migranților aflați în Austria, mai ales afgani și sirieni.
Premierul Bulgariei a respins din start condițiile impuse de Austria pentru „Air Schengen”, considerându-le „absolut inacceptabile”. La rândul său, președintele Klaus Iohannis a spus pe 13 decembrie că nu crede că Austria va ceda curând în privința intrării complete în Schengen.
„Mai e cale lungă, e nevoie de multe negocieri”, a transmis șeful statului, aflat la Bruxelles.
Austria a blocat aderarea României la Schengen în decembrie 2022, în Consiliul JAI de la Bruxelles. Viena a adus drept argument criza migranților. Olanda a votat atunci împotriva admiterii Bulgariei, care a fost însă cuplată cu România, cele două țări fiind evaluate împreună. Pe 21 decembrie 2023, Olanda a anunțat că renunță oficial la vetoul impus Bulgariei.
