Marți, 1 august, Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică pe site-ul instituției proiectul de lege pentru noul Cod Silvic. Fundamentarea proiectului de lege a fost realizată de Asocierea formată din Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea “Ștefan cel Mare“ din Suceava și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea“. Cetăţenii şi instituţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile, începând cu data publicării proiectului de act normativ, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, persoanele de contact: Dănuț Iacob, e-mail: [email protected] și Gabriel Oltean, email: [email protected].
Cerințele stabilite în cadrul Capitolului C2 – Păduri și protecția biodiversității cu privire la cadrul legislativ, sunt: “Intrarea în vigoare a următoarelor acte normative, menite să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor: (i) noul Cod Silvic, care stabilește modificările aduse sistemului de sancțiuni penale; (ii) Ordonanța de urgență nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora.”
Principalele obiective urmărite:
• Cadru legislativ pentru definirea condițiilor de constituire și funcționare a Registrului Forestier Național (RFN) în vigoare începând din 2024;
• Cadru legislativ reformat, care să permită stabilirea unui nivel minim de obligații privitoare la gestionarea pădurii și introducerea obligațiilor de rezultat în cadrul de reglementare tehnic, în vigoare începând din 2025;
• Cadru legislativ actualizat, care să permită informarea, implicarea și responsabilizarea proprietarului de pădure, în vigoare începând din 2025.
Planul de acțiune menționează ca modalitate de implementare a acestei activități externalizarea, menționând ca principali factori interesați: Asociația Administratorilor de Păduri, Asociația Forestierilor din România, Asociația producătorilor de Mobilă din România, Academia de Științe Agricole și Silvice; Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea, Universități, Organizații Non-Guvernamentale.
Schimbări preconizate:
La art. 1 s-a realizat o descriere clară a terenurilor din fondul forestier național, în care, pe lângă terenurile cu destinație forestieră au fost incluse și terenurile cu alte destinații, existente în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, în scopul armonizării cu elementele de gospodărire a teritoriului. La art. 3 a fost introdusă folosința agrosilvică : “a) terenurile acoperite cu arbori care ating o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație, cu o consistență mai mare sau egală cu 0,1, pe o suprafață de minim 0,5 ha; b) terenuri pe care sunt instalate perdelele forestiere de protecție din arbori care ating o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație; d) terenuri pe care sunt instalate jnepenișuri; e) terenuri pe care se înființează plantații forestiere prin diferite programe naționale și locale, dacă aceste programe nu prevăd includerea în FFN.” La art.7 a fost introdusă categoria de proprietate privată a statului pentru terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.
La art. 15 se reglementează constituirea Consiliului Național al Silviculturii (CNS). Regulametul de organizare și funcționare a CNS se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Principalul scop al CNS este urmărirea exercitării în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic.
Art. 18 reglementează înființarea unei structuri distincte desemnată de Autoritate pentru coordonarea colectării, validării și raportării informațiilor referitoare la sectorul silvic.
La art. 20 se explicitează funcționarea sistemului informațional integrat de trasabilitate a materialelor lemnoase prin menționarea funcțiilor acestuia.
La art. 21 se reglementează înființarea Registrului Forestier National pentru evidența exploatațiilor forestiere, pentru evidența proprietăților din FFN, pentru facilitarea prin modalități informatice a avizărilor și raportărilor între diferite entități publice și monitorizarea implementării serviciilor silvice.
La art. 23 și 25 se reglementează clar obligațiile și drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, diferența pentru micile (până la 10 ha) și marile proprietăți forestiere (peste 10 ha).
La art. 24 se definesc serviciile ecosistemice ca obligație a proprietarului de asigurare a condițiilor pentru regenerarea pădurii, evitarea degradării pădurii și promovarea regenerării naturale atunci când este posibil din punct de vedere tehnic.
La art. 27 se reglementează situațiile în care proprietarii se găsesc în imposibilitatea achitării pazei și serviciilor minimale. Contractul de pază și serviciile silvice minimale constituie titlu executoriu și conțin clauze referitoare la garanții contractuale în favoarea prestatorului pentru plata remunerației prevăzută în contract.
Dacă nu este cunoscut proprietarul terenului din FFN, suprafețele se preiau în pază de către ocolul nominalizat, în baza dispozițiilor art. 31. S-a instituit procedura în situația în care proprietarul terenurilor din FFN este executat silit, fiind în imposibilitate de plată a contravalorii contractului de pază.
La art. 33 și 34 s-a reglementat clar modul de funcționare a ocoalelor silvice de regim, distinct pentru proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale și pentru proprietatea privată.
La art. 35 s-a instituit posibilitatea pentru unitățile administrativ-teritoriale care dețin terenuri cu vegetație forestieră din afara FFN, să poată angaja personal silvic, care să realizeze lucrările silviculturale în aceasta vegetație forestieră. La art.37 s-a creat obligația pentru proprietarii/admistratorii de fond forestier de soluționare a ocupațiilor evidențiate ca atare în amenajamentele silvice prin demararea procedurilor pe cale judiciară pentru soluționarea ocupațiilor “ în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, respectiv de la data evidențierii în amenajamentul silvic, administratorii terenurilor din FFN sunt scutiți de taxele judiciare de timbru pentru demersurile judiciare realizate”.
La art. 38 și 39 s-a reglementat distinct ocuparea temporară și scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier national.
La art. 53 se instituie dreptul de preempțiune al statului la cumpărarea terenurilor din FFN ale altor proprietari.
La art. 57 se reglementează limitarea fragmentării terenurilor din FFN. “De la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu pot fi dezmembrate ori dezlipite sub limita de 0,5 ha prevăzută la art. 2 alin. (1) din prezenta lege prin acte notariale de dezmembrare, partaj ori pe altă cale a terenurilor din FFN având categoria de folosință pădure, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 40 și 41 din prezenta lege.”
La art. 58 s-a reglementat accesul public pedestru în păduri, astfel: “Accesul persoanelor pe terenurile din FFN se realizează pe propria răspundere a acestora și fără a se produce prejudicii. În pădurile proprietate publică este permis accesul pedestru al persoanelor. În pădurile proprietate privată este permis accesul pedestru al persoanelor doar pe trasee şi poteci marcate în acest sens, stabilite în condițiile legii.”
La art. 63 s-a creat posibilitatea de elaborare a amenajamentelor silvice cu reglementarea producției la nivel de arboret pentru terenurile între 10 și 100 ha, dacă nu este posibilă reglementarea procesului de producție lemnoasă la nivel de unitate de gospodărire…
Descarcă proiectul și nota de fundamentare de AICI!
