Înainte de a se răci carnea, o bucată de turtă dulce foarte aromatizată se sfărâma și se punea pe ea pentru a se masca mirosul neplăcut al acesteia
Turta dulce a devenit una dintre prăjiturile Crăciunului, iar în România din ce în ce mai mulți părinți o gătesc împreună cu copiii lor în preajma sărbătorilor. Aceasta are o istorie îndelungată și întrebuințări extrem de practice.
Primele mărturii ale apariţiei acestui sortiment de biscuiţi apar la sfârşitul primului mileniu. În anul 992, călugărul armean Grigorie Macarie se retrage în ultimii ani de viaţă în Franţa, unde găteşte tot felul de produse de patiserie. Dintre acestea, cel mai apreciat desert (poate şi datorită originalităţii ingredientelelor lui) a fost turta dulce. „Piesa de rezistenţă” din componenţa „dulcelui“ o reprezintă – aşa cum o divulgă de la bun început denumirea din limba engleză, gingerbread– ghimbirul, potrivit historia.ro.
Fraţii Grimm şi formele de turtă dulce
Dacă la începuturi turta dulce era coaptă în principal sub forma unor inimi (iubire), porci (viaţă, bunăstare) şi îngeri (bunătate), în secolul al XV-lea au fost inventate cele mai populare forme, cele de bărbaţi şi de femei. Figurinele cu mare conţinut de ghimbir au fost consemnate pentru prima dată la curtea reginei Elisabeta I a Angliei şi erau, de cele mai multe ori, „chipul cioplit“ al unor personalităţi care frecventau dineurile oferite de capul încoronat.
Şi tot în primele secole de viaţă turta dulce avea drept componente principale pesmetul, zahărul, alunele de pădure măcinate şi, fireşte, ghimbirul. Cu timpul, englezii au înlocuit pesmetul cu făina de grâu şi au adăugat ouă şi îndulcitori. În funcţie de ţara unde este preparat, desertul are forme şi denumiri diferite: în Polonia e numit „pierniczki” (un biscuit subţire, crocant), în Cehia i se spune „pernik”, în Scandinavia veţi mânca un „pepparkakor”, în timp ce nemţii preferă o versiune mai pufoasă numită „lebkuchen”.
Începând cu anii 1800, turta dulce a devenit prăjitura Crăciunului în multe ţări, probabil datorită accesului mult mai facil al populaţiei la făină şi zahăr. După ce fraţii Grimm au descris o casă făcută din turtă dulce în „Hansel şi Gretel“, decorată cu tot soiul de bomboane şi creme, brutarii germani au început să coacă turta dulce şi sub formă de căsuţe. Iar în unele zone din Germania se mai păstrează şi astăzi obiceiul modelării turtei dulci sub forma unor case elaborate pe care, în ziua de Crăciun, copiii urmează să le rupă şi să le înghită pe nerăsuflate, mai notează sursa citată.
Turta dulce în zilele noastre
Astăzi, turta dulce este un desert făcut la cuptor, care conține ghimbir și, câteodată, scorțișoară, cardamon și anason, fiind îndulcit cu o combinație de zahăr brun, sirop de porumb sau miere.
Casele de turtă dulce au devenit populare în Germania secolului 19, după ce Frații Grimm au publicat colecția lor de basme care includea povestea Hansel și Gretel. De altfel, primii germani stabiliți în America au adus aici tradiția acestor lebkuchenhaeusle. În mod contrar, căsuțele de turtă dulce nu au prins niciodată în Marea Britanie, dar ele există în alte părți ale Europei.
În decembrie 2001, artizanii din orașul polonez Torun au încercat să bată recordul pentru cea mai mare casă realizată din turtă dulce, care fusese realizată tot în Polonia, în localitatea Szczecin – 6000 ouă, o tonă de făină, 3,5 metri înălțime și 4000 de bucăți de turtă dulce, sub formă de cărămidă. Nu au reușit, însă, ulterior niște americani fiind cei care au intrat în Cartea Recordurilor.
Turtă dulce cu miere, rețetă simplă
Genul acesta de turte dulci tip biscuiți (fursecuri) sunt mai tari în primele zile după coacere așa că este recomandat să le faceți măcar cu o săptămână înainte de a le consuma. Ele se păstrează bine în cutii metalice și devin tot mai fragede în timp (se pot prepara și cu o luna înainte).
Pentru turta dulce, ingrediente:
- 320 g faina
- 100 g unt
- 200 g miere
- 1 ou
- 1 lingurita rasa de bicarbonat
- un praf de sare
- 2 linguri rase condiment pentru turta dulce (scortisoara, cardamom, cuisoare, ghimbir pudra)
- 1 zahar vanilat
Preparare:
Se pregătesc ingredientele. Untul se topește și se amestecă cu mierea. Într-un vas se pun făina, oul și condimentele și se toarnă și untul cu mierea. Puteți frământa cu mâna sau cu un aparat de frământat. Nu necesită multă bătaie de cap, aluatul pentru turta dulce cu miere este gata repede și este ușor de frământat. Trebuie să vă asigurați că aluatul s-a omogenizat.
Se ia aluatul pentru turta dulce cu miere și se pune într-o folie transparentă. Daca doriți să coaceți în aceeași zi turtele lăsați aluatul măcar o oră la frigider. Recomandabil ar fi ca aluatul să stea la rece câteva ore bune (peste noapte). Se scoate aluatul din frigider și se lasă 30 de minute ca să se încălzească un pic, la temperatura camerei. Nu se poate lucra cu el rece.
Pe o scândură înfăinată se întinde aluatul astfel încât să aibă o grosime de 5-6 mm. Cu o forma (sau mai multe) se porționează turta și se asează pe o foaie de copt în tavă. Cresc puțin la copt așa că trebuie lăsată o distanță între ele. Turta dulce cu miere se coace la 170° timp de 8-9 minute (cuptor preincins).
Cum facem glazura!
Biscuiții din turta dulce cu miere se scot din tavă și după ce s-au răcit se pun în cutii închise (de ex.sunt cutii metalice speciale pentru biscuiți) unde se păstrează zile bune, chiar săptămâni. Se pot decora imediat după ce s-au răcit sau ulterior. Pentru decorarea turtelor puteți alege o glazură șerbet (din comerț) care se poate și colora.
