Sistemul imun este responsabil de producția de anticorpi necesari organismului pentru a îndepărta anumite bacterii și virusuri, însă sunt situații când acesta determină o reacție exacerbată la contactul cu substanțe inofensive, determinând apariția stării de șoc.
Alergiile reprezintă acele reacții severe ale organismului omului de a se apăra în cazul în care acesta intră în contact cu o serie de factori externi, precum diverse alimente, medicamente ori înțepături ale unor insecte.
Șocul anafilactic este o urgență medicală, deoarece poate fi letal. De aceea, dacă te afli lângă o persoană care suferă șoc anafilactic este bine să știi ce trebuie făcut pentru a-i salva viața, iar noi îți vom spune în acest articol cum trebuie să procedezi într-o astfel de situație, scrie libertatea.ro
Șocul anafilactic, cunoscut și sub denumirea medicală de anafilaxie, reprezintă un tip de reacție alergică severă imediată, care poate pune în pericol viața persoanei afectate.
Anafilaxia este indusă de eliberarea de proteine din anumite tipuri de leucocite. Aceste proteine sunt substanțe care pot declanșa sau agrava o reacție alergică. Reacția de hipersensibilitate se instalează brutal, este dramatică și determină colaps circulator și insuficiență respiratorie acută. Ea este determinată de contactul organismului cu un alergen, care de obicei este de origine proteică și care declanșează eliberarea de mediatori chimici în circulația sanguină.
Această manifestare afectează atât copiii, cât și adulții, fără diferențieri în funcție de sex. Apariția acestei reacții alergice este evidentă atât pentru pacient, cât și pentru persoanele din jurul acestuia deoarece simptomele sunt violente și pot merge până la pierderea cunoștinței și chiar deces.
Substanțele și evenimentele care pot provoca cel mai frecvent un șoc anafilactic sunt veninul rezultat în urma unei înțepături a unei insecte (albină, viespe, ploșniță), consumul de alune, ouă, fructe de mare, cereale sau lapte, administrarea unor medicamente sau anumite produse industriale chimice, precum cele din cauciuc ori unele textile.
Dacă ai un copil care suferă de alergii este recomandat să urmezi cursuri de acordarea a primului ajutor pentru a putea face față cu brio unei situații critice. În același timp, pentru a preîntâmpina o astfel de urgență medicală se recomandă să se facă teste alergologice care presupun testarea persoanei la cei mai răspândiți alergeni.
Factorii de risc care pot provoca apariția reacțiilor alergice severe de tipul șocului anafilactic sunt reprezentați de:
- existența istoricului personal de reacții anafilactice;
- existența unui diagnostic anterior de astm sau a unui teren atopic predispozant-neurodermită, urticarie, eczemă, alergie la alimente;
- asocierea anumitor patologii de tipul afecțiunilor cardiace, patologiilor tiroidiene, afecțiunilor renale severe, bolilor pulmonare cronice, paraproteinemiilor-plasmocitom, macroglobulinemiei Waldenstrom.
Simptomele anafilaxiei se pot instala în câteva secunde de la expunerea cu substanța alergenă sau la 15-30 de minute. Exista, însă, și situații în care reacția alergică severa se poate manifesta la câteva ore de la expunere.
Acestea diferă de la o persoană la alta, dar și în funcție de cauză, însă cele mai frecvente simptome și manifestări care pot apărea în evoluția șocului anafilactic sunt următoarele:
- reacții la nivelul pielii manifestate prin erupții, blistere, paliditate, cianoză sau eritem;
- scăderea tensiunii arteriale, tahicardie;
- edem (umflătură) la nivelul tractului respirator superior și al limbii, care pot determina asfixie și chiar decesul persoanei afectate;
- puls rapid sau puls slab;
- senzație de greață, vărsături sau diaree;
- senzație de amețeală sau pierderea cunoștinței.
Există și o serie de manifestări clinice mai puțin întâlnite la persoanele cu șoc anafilactic, și anume senzație de gust metalic, tuse, parestezii, artralgii, convulsii sau tulburări de hemostază.
În cazul în care își face apariția oricare dintre simptomele menționate anterior este recomandată prezentarea de urgență la cea mai apropiată unitate medicală. În caz contrar, există riscul ca persoana afectată să moară.
De asemenea, dacă pacientul este cunoscut ca având antecedente de șoc anafilactic și deține asupra sa epinefrină aceasta va trebui să îi fie administrată cât mai repede. Injecția cu epinefrină poate fi administrată printr-o îmbrăcăminte subțire, cum ar fi pantaloni, fustă sau ciorapi.
Articolele vestimentare mai groase vor fi eliminate înainte de injectare. Se va injecta epinefrina doar dacă pacientul are un istoric de reacții anafilactice sau sub îndrumarea unui furnizor de asistență medicală.
Dacă după 10-15 minute simptomele sunt semnificative, se mai poate administra încă o doză de epinefrină. După ce i-a fost inoculată epinefrina, pacientul va trebuie să se prezinte la camera de gardă a unui spital chiar dacă se observă o îmbunătățire a stării generale. Asta deoarece prezintă un risc crescut de apariție a unui episod alergic secundar, cunoscut sub numele de anafilaxie bifazică.
Iată care sunt pașii care trebuie să îi urmezi imediat ce observi o persoană care prezintă simptome specifice șocului anafilactic:
- apelează numărul de urgență 112;
- desfă gulerul, cravata, cureaua și alte obiecte vestimentare strâmte ale victimei;
- ține victima în poziție verticală dacă este posibil pentru a o ajuta să respire;
- dacă victima are stări de vomă aceasta trebuie așezată la orizontală și întoarsă pe o parte pentru a nu se îneca;
- dacă victima dispune de un EpiPen injectează-i cât mai repede epinefrină, în exteriorul coapsei.
- Freacă locul pentru a îmbunătăți absorbția medicamentelor;
- rămâi lângă persoana bolnavă până la sosirea ambulanței;
- dacă intervine stopul respirator solicită la 11 instrucțiuni pentru a iniția manevrele de resuscitare dacă persoana nu mai respiră sau nu are puls.
