Fizicianul italian Giorgio Parisi, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 2021, a sugerat că pregătirea pastelor fără flacără poate permite o scădere a consumului de energie, măsură ce s-ar putea dovedi utilă pentru a face economie în actuala situaţie de criză energetică.
Într-o postare pe Facebook, Parisi a explicat că, odată ce apa începe să fiarbă, se pot adăuga pastele, se lasă la fiert două minute, după care se stinge focul, iar „pastele fierb pasiv”, datorită căldurii reziduale.
Parisi, cercetător la Universitatea Sapienza din Roma, a calculat că în acest mod se economisesc „cel puţin 8 minute de consum de energie”.
„Cel mai important este să puneţi capacul, se pierde multă căldură prin evaporare. După ce fierb pastele, dau focul la minimum, ca să fiarbă foarte puţin fără să consume. La fel puteţi încerca să stingeţi focul, aşa cum se sugerează în această postare, care nu este a mea (…) şi pe care nu am făcut altceva decât s-o redistribui. Evident, aşa consumaţi mai puţin gaz şi pastele tot se fierb”, a comentat el în postare, potrivit Agerpres.
Dezbaterea despre cum să se fiarbă pastele fără să se risipească energie nu este nouă, comentează EFE. În urmă cu câteva luni, asociaţia Unione Italiana Food, care îi reprezintă pe fabricanţii de paste, a transmis că acoperirea oalei cu un capac în timpul fazei de fierbere accelerează procesul de gătire şi permite economisirea „a până la 6% din energie şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon”.
Asociaţia citată explica totodată că stingerea focului după două minute de fierbere, lăsând capacul pus, presupune o economisire energetică şi a emisiilor de CO2 care poate ajunge până la 47%.
„Cu un consum mediu de 23,5 de kilograme de paste pe cap de locuitor, fiecare italian ar economisi până la 44,6 kw/h, 13,2 kilograme de emisii de CO2 şi 69 de litri de apă pe an”, calcula Unione Italiana Food.
Giorgio Parisi a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică în 2021, alături de alți doi oameni de știință, Syukuro Manabe și Klaus Hasselmann.
Giorgio Parisi a primit jumătate din premiu, pentru „descoperirea interacţiunii dintre dereglări şi fluctuaţii din sistemele fizice, de la scară atomică la scară planetară”, iar Syukuro Manabe şi Klaus Hasselmann au împărţit cealaltă jumătate a premiului, fiind recompensaţi pentru „modelul fizic al climei Pământului, cuantificând variabilele şi prezicând în mod fiabil încălzirea globală”, potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.
