Cunoscută drept o știință a incertitudinii și o artă a probabilității, medicina rămâne una dintre cele mai vechi preocupări a oamenilor. Sunt dovezi că medicina dentară s-a practicat încă din epoca bronzului, având, deci, rădăcini adânci și o istorie bogată.
În cele de urmează, medicul craiovean Filip Boeru, specialist în ortodonție și Doctor în Științe medicale, va clarifica mituri, va explica ceea ce înseamnă un aparat dentar, un zâmbet sănătos și la ce trebuie să se aștepte pacienții. Când vine vorba de beneficii paleta este diversă, însă medicul ortodont Filip Boeru restrânge totul la două categorii: beneficii medicale și beneficii care țin de latura psihologică.
„Primele se referă la articulații sănătoase, adică să nu-ți trosnească maxilarele. Dinții vor putea fi curățiți mai bine și atunci, evident, că nu o să ai carii pe termen lung, n-o să faci boala parodontală pentru că oasele sunt sănătoase.
Beneficiile care țin de latura psihologică îți vor da o altă încredere în tine, o altă putere de a zâmbi și de a te simți bine în propria piele. Astăzi, de exemplu am avut o pacientă care avea o mușcătură dezastruoasă iar acum era super încântată pentru că i s-a corectat și avea o altă încredere în ea când zâmbea. Acestea sunt niște beneficii necuantificabile, spre deosebire de celelalte care sunt validate prin studii.
Beneficiile de natură psihologică care sunt cu adevărat importante nu pot fi cuantificate. Ele sunt prezente fiindcă oamenii spun că li se schimbă viața. Sunt oameni care nu pot să mănânce, nu pot să deschidă gura. Cu ajutorul aparatelor rezolvi problemele acestea. Adică, ortodonția n-aș vrea s-o vedem îndreptată către o specialitate cosmetică, de făcut niște dinți drepți și frumoși, fără a ține cont de toate celelalte”, a spus acesta.
Anomaliile dento-maxilare, într-o continuă creștere
În secolul XXI, preocupările oamenilor față de aspectul fizic s-a amplificat. Se spune că „zâmbetul este oglinda sufletului” și „oamenii care zâmbesc sunt mai fericiți”, aceste citate sugerând cât de relevantă este sănătatea orală pentru starea de bine a unei persoane și cât de definitorie este aceasta pentru echilibrul său psihologic. De la o generație la alta anomaliile dento-maxilare sunt într-o continuă creștere, acest lucru ciocnindu-se de dorința oamenilor de a arăta bine și de a se simți și mai bine.
„Cred că sunt doi factori care au dus la creșterea anomaliilor. În primul rând, este despre mixajul genetic. Înainte oamenii se căsătoreau cu oameni din aceeași zonă în care trăiau și atunci gena și tiparele osoase faciale erau asemănătoare. Acum, eu mă căsătoresc cu o persoană de la o mie și ceva de km care are un alt tipar osos, o altă caracteristică de creștere și îmbinarea aceasta dă naștere unor probleme, fără discuție crește numărul anomaliilor.
De asemenea, alimentația de astăzi s-a schimbat în comparație cu alimentația de înainte. În zilele noastre mâncăm din ce în ce mai moale, din ce în ce mai preparat, cu zaharuri multe care necesită o masticație mai puțin viguroasă și toate acestea se transformă în maxilare mai puțin dezvoltate. Sunt numeroase studii care arată că ne scade viscerocraniul, partea de masticație, partea de la ochi în jos, și ne crește neurocraniul, partea unde stă creierul. Din motivul acesta, crește numărul anomaliilor pentru că dinții sunt constanți ca dimensiune.
Pe de altă parte, oamenii devin mai conștienți. Dacă ne uităm la oamenii de acum 30 de ani vom constata că dinții erau la fel de strâmbi ca astăzi, dar oamenii aveau alte probleme și nu puneau sănătatea dinților pe primul plan. Nu e o diferență semnificativă. De exemplu, hainele de acum 10 ani erau extrem de diferite ca cele de acum. Și acum când ne îmbrăcăm ceva mai bine, ne uităm în spate și ne spunem cum arătam. Nu ne uitam la lucrurile acestea, eram o societate în tranziție. Dar acum, a crescut conștiința. Oamenii se uită din ce în ce mai mult la ei. Au atenție mult mai mare asupra detaliilor, deci calitatea vieții a crescut”, afirmă medicul Filip Boeru.
Vârsta minimă pentru un aparat dentar
Dacă acum 20 de ani părinții nu era foarte atenți la dinții copiilor sau poate nu aveau această posibilitate, acum vin în cabinetul medicului de la o vârstă din ce în ce mai fragedă. Medicul ortodont Filip Boeru ne-a explicat care e vârsta minimă pentru un aparat dentar și ce trebuie să știe părinții înainte de a apela la această procedură.
„Trebuie să definim ce înseamnă aparat dentar. Acesta poate să însemne și o construcție minimă la nivelul unui dinte care a ieșit strâmb și vrei să-l corectezi și asta ar putea să fie în jurul vârstei de 6-7 ani. Mai devreme de vârsta aceasta nu ai compianța pacientului. Adică, e greu să colaborezi cu pacientul, nu înțelege ce se întâmplă, i se pare că este supus unor traume. Odată cu apariția primilor dinți gândim și posibilitatea aplicării unor anumite aparate, mai simple sau ceva mai complexe odata cu înaintarea în vârstă.
Deci, eu aș lega aplicarea aparatelor în funcție de problemă. Este un dinte simplu, o problemă simplă aplicăm un aparat simplu la momentul în care am descoperit. Este o problemă de creștere, o problemă complexă, trebuie remediată pe perioada creșterii”, a explicat medicul.
Ce tipuri de aparate dentare exista
Fiind o lume a variației tehnologice și a evoluției extrem de rapide, și aparatele dentare sunt multiple și au multe aplicații.
„Există foarte multe variante. Cele mai utilizate, în general, sunt aparatele fixe, adică aparatele care se lipesc pe dinți. Sunt cele mai utilizate pentru că pacientul nu trebuie să aibă grijă să dea aparatul jos, să-l pună. Deși, funcțional sunt și aparatele mobilizabile, cele fixe îi oferă pacientului un confort. Nu trebuie să aibă grija lui, doar să aibă grija a ce mănâncă pentru a nu-l strica.
La noi în clinică, 80% din cazuri sunt tratate cu aparate fixe. Ele sunt de mai multe tipuri. Sunt aparate metalice care nu sunt foarte estetice, sunt aparate de safir care sunt mult mai estetice și se văd ca o bijuterie pe dinte. Mai sunt aparate care stau pe interiorul dinților și nu se văd aproape deloc, dar care au un dezavantaj. E mai mare disconfortul în purtarea lor. De asemenea, mai sunt aparatele care acum cresc ca trend, cum sunt aparatele de aliniere, gutiere de aliniere. Aceste aparate sunt bune doar pentru aliniere, nu pentru rezolvarea unor probleme scheletice, de mușcătură, articulare, etc. Eu le-aș numi aparate cosmetice, dar nu și pentru alte probleme, și atunci nu sunt atât de medicale”, a precizat medicul ortodont Filip Boeru.
Etapele de tratament
Una dintre cele mai importante discuții atunci când vine vorba de un aparat dentar este aceea legată de etapele de tratament. Cei mai mulți oameni nu știu la ce să se aștepte sau au unele așteptări prea mari.
„Trebuie să ne gândim la două categorii. Pentru copii avem două etape de lucru. Etapa în care el este mic și etapa primordiala este creșterea corectă. Adică, copilul vine la examinare și noi ne uităm să vedem dacă proporțiile oaselor sunt în regulă, dacă maxilarul și mandibula cresc în același ritm. Dacă proporțiile sunt în regulă înseamnă că ne vom ocupa de dinți dar poate nu atunci, ci când va mai crește. În viziunea mea, aspectul dinților este un simptom. Adică ascunde în spate niște probleme. De cele mai multe ori când dinții sunt strâmbi e o problemă și de mușcătură, și de oase, și de articulații.
Marea majoritate a copiilor care ajung la noi au probleme de creștere. Atunci, o primă etapă care este ideal să se aplice între 7 și 10 ani este să ne ocupăm de creșterea echilibrată a oaselor. Indirect, dinții vor arăta mai bine din moment ce au primit un stimul de creștere de la nivelul osului. În prima etapă ne ocupăm de oase. Am ajutat la creșterea lor bună, după care copilul face o pauză. În a doua etapa aliniem dinții. În felul acesta obținem maximul posibil. Până la vârsta de 11 ani fața copilului a crescut 95%. După ce a crescut fața, vrei să modifici de exemplu, o bărbie foarte în spate? Creșterea a fost efectuată și nu mai poți face mare lucru.
Etapele pentru adulți sunt diferite pentru că ei vin deja cu niște probleme care nu mai depind de nicio creștere, și atunci tratamentul are loc într-o singură etapă, poate mai lungă, poate cu extracția unor dinți și de cele mai multe ori cu o complexitate mai mare pentru că de-a lungul timpului fie are boală parodontală, adică gingiile sunt retrase, fie a pierdut dinți, fie are urme de abrazie, fie de artriție a dinților, fie are probleme deja articulare (trosnește maxilarul) și atunci medicul ortodont are rolul de a etapiza și de a prioritiza în funcție de ce este mai important medical.
În viziunea noastră, începem prima dată cu articulațiile. Acestea odată echilibrate ne arată poziția corectă a maxilarelor. Și atunci, în etapa a doua începem să ne gândim cum să rezolvăm și să compensăm diferențele maxilarelor. Abia la final ne ocupăm de partea de dinți. Dacă medicul încearcă să facă invers, tratamentul este fără discuție sortit eșecului. Nu va fi stabil în timp, adică i-ai îndreptat, dar ei se vor strâmba la loc. Există posibilitatea de a nu se îndrepta bine sau de a se îndrepta într-un timp extrem de lung. Un tratament ortodontic modern nu trebuie să depășească 2 ani. Dacă depășește doi ani înseamnă că nu e planificat corect.
La ce să se aștepte pacienții atunci când hotărăsc să-și pună un aparat dentar? În primul rând, să se aștepte că dinții se vor îndrepta. Indiferent de vârstă ei se vor îndrepta foarte frumos. În ceea ce privește problemele adiacente, acolo trebuie să discute cu medicul, în sensul că nu se poate obține maximul. Cine spune că realizează un tratament perfect minte, pentru că nici eu, nici tu, nici măcar un om nu este perfect nici psihic, nici estetic, nici psihologic, nici intelectual și vrei dinții perfecți. Nu se poate lucrul acesta. Însă se poate să fie funcțional corect și frumoși. Ei trebuie să fie corecți, iar medicul prin abilitatea lui trebuie să găsească o mușcătură sănătoasă. Pacientul trebuie să se aștepte că urmează un proces. Adică, proces înseamnă că odată cu aplicarea aparatului este un disconfort tolerabil pentru o perioadă de 1, 2 săptămâni, după care acesta scade și nu mai este prezent și începe să se observe primele modificări. Pentru a fi compliant și pentru a se înțelege foarte bine medicul cu pacientul, cel din urmă trebuie să realizeze că s-a supus unui proces care va dura un an sau doi ani și că evoluția este treptată, este ca atunci când mergi pe munte.
Urci, mai cobori un pic, mai urci, iarăși mai cobori, până ajungi la destinație. Este o călătorie pe care o faci alături de medicul tău”, a detaliat medicul.
A scăzut sau a crescut numărul persoanelor care aleg să-și pună aparat dentar?
Atât la nivel mondial, cât și la nivel local pandemia a fost o perioadă care a adus schimbări în viețile oamenilor. Cu toate acestea, numărul persoanelor care au ales să-și pună aparat dentar nu a scăzut.
„Cu siguranță a crescut. Acest lucru o spun la modul general. Oamenii au devenit mai conștienți, medicii au devenit mai conștienți, colaboratorii noștri medicii stomatologi își dau seama de importanță. E ca și cum m-ai întreba dacă a crescut numărul celor care aplică implante dentare sau a celor care urmează să aibă implante.
Sigur că a crescut pentru că a devenit o opțiune foarte bună care poate să-ți schimbe viața. Per total, eu cred că a crescut foarte mult. O dată prin conștiință, o dată prineducație, o dată prin faptul că medicii stomatologi trimit și își dau seama că sunt niște lucruri deosebite care se pot face. Și pentru ei este mult mai ușor. De exemplu, în tratamentele preprotetice când medicul nu poate să pună un implant, o lucrare și vine la tine, îi îndrepți dinții, are niște axe corecte și își pune doua implante bune înloc să nu poate să pună nimic. A crescut și din punctul meu va crește în continuare numărul persoanelor care aleg să-și pună un aparat dentar”, a conchis medicul ortodont.
Importanța gutierei
Odată încheiată călătoria către îndreptarea dinților, după îndepărtarea aparatelor și finalizarea corectă este obligatoriu un mijloc de contenție.
„Contenție înseamnă ceva care face trecerea de la „cu aparat” la „fără aparat”. Viziunea mea este
următoarea. Dacă cazul este finalizat bine (mușcătura este bună, sănătoasă) gutierele, în timp, își pierd necesitatea pentru că nu mai ai de ce să le porți. Dacă mușcătura e cu ceva probleme, gutiera rămâne pentru totdeauna.
În afară de gutieră, există și alte mijloace de contenție, de exemplu aparatele lipite, cum sunt
sârmulițele acelea care se pun în spatele dinților, cu mai multe dezavantaje decât avantaje. Noi le evităm pentru că toate studiile de la ora actuală spun că duc la un moment dat la deplasarea unor dinți fără să te aștepți.
Gutiera respectivă este un mijloc de tranziție de la perioada cu aparat, la perioada fără aparat, absolut necesară, pentru a face trecerea lină pentru a face ca dinții să se obișnuiască fără aparat. La copii le spunem că sunt pijamale pentru dinți pentru că, din fericire, trebuie purtate doar noaptea”, ne-a spus medicul.
În clinica medicului sunt 62% adulți, fiind mulți copii, dar și mai mulți adulți. Copiii are sunt în tratament ajung să-și aducă părinții în tratament, dar vin și adulții efectiv.
„De asemenea, colaborăm cu medici din oraș care au nevoie de tratament preprotetic. Mă bucură că sunt mulți adulți pentru că deși ar fi putut fi tratați când erau copii, au fost generația imediat 90 în care nu existau posibilități, existau atâtea și atâtea probleme. Și atunci, își permit acum să rezolve ce n-au putut atunci. Este bine că oameniii realizează și se tratează. Din mediul rural avem puțini pacienți. Avem puțini pentru că medicina de la sat este deficitară, oamenii n-au acces la consultații, nu știu ce se întâmplă. Mai ajung la noi, însă procentul e undeva de 10% din mediul rural. Majoritatea sunt din mediul urban care fie sunt trimiși de medicul stomatolog, fie sunt pacienți cu un anumit nivel de educație care înțeleg importanța.
Cei care ajung din mediul rural sunt în general cazuri grave, cei care nu mai pot să deschidă gura pentru că articulațiile sunt profund afectate. Sunt semnificativ mai multe femei în tratament, decât bărbați, în jur de 2 treimi. Doamnele sunt mai atente, dar și pentru că problemele articulare apar în general la femei, la cele mai în vârstă, la cele care ajung la menopauză. La copiii lucrurile sunt asemănătoare”, a concluzionat medicul.
