Ziua Universală a Iei este sărbătorită la 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene. Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de ie fiind atribuit doar cămășii femeiești. Costumele tradiționale aveau mai multe simboluri, de pildă pe unele era reprezentat cocoșul, acesta alunga spriritele rele și aduce zorii zilei.
Ia este, în fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. În portul popular din localitățile oltenești se găsesc elemente bulgărești.
Alexandru Lilea, absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din Craiova, iar în prezent masterand al Universității București, specializarea Studii Culturale, Etnologie, Antropologie Culturală și Folclor din cadrul Facultății de Litere a detaliat pentru Jurnalul Olteniei elementele regăsite pe portul popular oltenesc.
„Avem costumul specific din Dăbuleni. Ce este foarte interesant la el este acest cojoc care are foarte multe elemente ce se regăsesc în vechile cojoace de Vădastra. Sunt foarte multe elemente, de pildă această spirală care predomină în zona de sud a țării noastre, dar mai cu seamă în zona de lângă Dunăre. Mai avem boscelele, șoarțe, în această localitate fiind cunoscute sub această denumire, cu motive fitomorfe. Avem aici motivul viței de vie. De asemenea, lângă se află un costum bărbătesc de Dăbuleni cu cojoc, cămașă lungă croită în clin, țesută în război. Predomină culoarea albastră, lucru pe care îl întâlnim doar la costumul de Dăbuleni. Mai avem un costum bogat în simbolistică ce are reprezentat pe boscea mai mulți lei, crucea și mai joc cocoșul. Cel din urmă alungă spriritele rele și aduce zorii zilei. Această iie este din comuna Rast, este cusută în muște. Alte ii pot fi cusute la fir sau țesute în război. Croiul acestei cămăși este foarte interesant deoarece are această placă poziționată în partea superioară a cămășii femeiești. Are și acest șabat foarte minuțios lucrat”, a spus Alexandru Lila, organizatorul expoziției.
Acesta pune în cântec frumusețea locului în care a crescut, comuna Rast din județul Dolj. Îndrăgostit de folclor, Alexandru Lilea a învățat să prețuiască tot ce ține de identitatea și rădăcinile românești, colecționând obiecte tradiționale vechi și costume populare din zona de sud a județului Dolj. Alexandru Lilea speră să scoată astfel la iveală tot ceea ce au construit și au lăsat oamenii de lângă Dunăre, ca patrimoniu material și imaterial. Alexandru Lilea consideră că spațiul acesta din Lunca Dunării este încărcat de o spiritualitate aparte, complexitatea și simbolurile descoperite în veșmintele de aici vorbind de vechea civilizație a locuitorilor provinciei istorice a Olteniei.
În colecția sa găsim, pe lângă costumul popular, obiecte de ceramică, pistornice, icoane, lămpi, războaie de țesut, instrumente muzicale tradiționale, scoarțe, peșchire, rișchitoare, fuse etc. Din perspectivă folclorică, Valea Dunării este pentru Alexandru ținutul care, prin particularitățile sale, se distinge de cealaltă parte a Câmpiei Române, aici formându-se cele mai frumoase stiluri muzicale.
Această expoziție a avut loc prima dată în comuna doljeană Rast, la Zilele Comunei Rast, fiind sprijinită de cei din comunitate. Confecționarea unei astfel de cămăși poate dura și undeva la 2-3 luni.
„Costumul tradițional popular de pe Valea Dunării este diferit, iar Alex a observat acest lucru și asta vrea să scoată în evidență prin această expoziție. El s-a axat pe această zonă deoarece acolo este o bogăție cromatică, de elemente ce sunt cusute diferit față de ce întâlnim în alte zone ale Dunării. Toate cămășile bărbătești au elemente distincte, nu seamănă unul cu altul. Îmi aduc aminte că îmi povestea tatăl meu că bunica mea atunci când își cosea cămașa ca să iasă la horă, nu o vedeau celelalte femei. Deci, nu arăta celorlalte fete cum își coase ea cămașa. Trebuia să fie cât mai frumoasă, cât mai deosebită, cât mai originală. Cămașa o vedeai în ziua de horă, deci atunci când era gata aceasta pentru evenimentul respectiv. Nu-și împărtășeau una alteia modelele. Deci, acestea erau fie furate, fie create de la zero. Fiecare voia să fie deosebită în felul ei, de aici și originalitatea cămășilor. Ce-mi place mie foarte tare la mentalitatea aceasta a țăranului român este că nu încerca să copieze pe nimeni, deci originalitatea aceasta pe care noi azi poate n-o mai avem, ei o aveau cu prisosință. Ar trebui să învățăm de la ei”, a spus Etegan Amelia, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj.
Un costum popular ce a aparţinut cunoscutei interprete Maria Tănase este expus la Muzeul Olteniei din Craiova, Secţia de Etnografie, costumul fiind unul de sărbătoare, specific zonei Olteniei, pe care artista l-a purtat pe marile scene ale lumii.
Cămașă femeiască din Dolj, Cernătești, donată Muzeului Olteniei
În imaginile de mai jos avem o cămașă femeiască din Dolj, Cernătești, donată Muzeului Olteniei – Secția Etnografie, în anul 2006, de către Jana (Maria Ioana) Cernătescu, nobilă descendentă din vechea spiţă a boierilor Cernăteşti. Jana Cernătescu a fost recunoscută pentru eforturile sale de salvgardare şi restaurare a portului popular românesc dar și a monumentelor venerabile ce dăinuiesc la Cernăteşti: cula familiei datând din secolul al XVIII-lea (1701), biserica 1820-1827 (durată de pitarul Ion Micu Cernătescu).
Cămașă femeiască sec. XX, încrețită la gât, bumbac, bentiță decorată compact cu arnici și mărgele multicolore, deschidere pe piept, motive decorative geometrice, roburi cusute cu arnici negru, încadrate cu mărgele și paiete cusute cu arnici negru, pe ambele fețe decor omogen, dispus în două registre, mâneci cu altiță și decor compact, motive florale și geometrice cusute cu arnici negru, paiete, mărgele multicolore: galben, verde, roz, bleumarin și roșu.
Pe 24 iunie Craiova se îmbracă în ie!
Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”, în parteneriat cu Muzeul Olteniei Craiova invită publicul craiovean la un eveniment cultural menit să ofere descifrarea înțelesurilor cămășii cu altiță și reperelor care fac ca acest element de patrimoniu cultural să fie și astăzi o carte de identitate pentru româncele de pretutindeni.
Cămașa cu altiță constituie piesa de maximă încărcătură simbolică din costumul de sărbătoare purtat în satul tradițional românesc, motiv pentru care muzeul aduce în atenția publicului craiovean o suită de costume de sărbătoare specifice subzonelor etnografice ale Olteniei.
Prezentarea cămășii cu altiță ca element integrat al costumului constituie cea mai bună metodă de explicare și deprindere a caracteristicilor cămășii cu altiță, de către persoanele care nu sunt inițiate în tainele etnografiei, de către publicul neavizat în ceea ce privește sensul și specificul iei sau cămășii cu altiță.
Din acest motiv, expoziția de costume tradiționale care fac parte din colecția particulară a muzeografului Liviu Olteanu, de la Muzeul Olteniei Craiova, colecție ce va cuprinde 20 de costume din toate cele cinci județe din Oltenia, întregită de costume tradiționale oltenești aparținând membrilor Ansamblului Folcloric „Maria Tănase”, oferă din plin explicații, pe viu, care vizează calitătea de marcă identitară pe care cămașa cu altiță o reprezintă, nu doar pentru femeile din satul tradițional, ci și pentru femeia prezentului.
Parada costumelor va fi o demonstrație a frumuseții iei ca piesă vestimentară modernă, întâlnită tot mai des atât în tinuta casual, cât și în cea abordată de marii creatori de modă din lumea largă. Cămașa cu altiță, altă dată însemn al categoriei sociale, al vârstei, al statutului marital, incumbând virtuți și funcții cu o simbolistică vastă, și-a păstrat valoarea de referință, cea de marcă identitară, o dată cu valoarea estetică, rămânând permanentă sursă de inspirație pentru creatori și artiști din toată lumea. Adunând în simbolistica sa înțelesuri arhaice, cămașa cu altiță continuă o istorie a semnelor descoperite de arheologi pe idolii neolitici și pe metopele monumentului de la Adamclisi și vorbește lumii despre apartenența etnică a purtătoarelor sale.
Cea de-a VIII-a ediție a evenimentului „Craiova se îmbracă în ie”, organizat sub egida Primăriei Craiova și cu susținerea Consiliului Județean Dolj, va aduce laolaltă meșteri creatori de cămăși cu altiță din toate zonele Olteniei, alături de meșteri practicanți de o întreagă varietate de elemente de patrimoniu cultural imaterial, astfel încât publicul craiovean va avea prilejul să admire, pe lângă costumele valoroase de sărbătoare, și tehnicile tradiționale de producere, țeserea la războiul de țesut, coaserea, ornamentarea cămășilor și altor piese de port, laolaltă cu alte tehnici de producere a unor elemente de patrimoniu cultural imaterial.
Atmosfera va fi completată de filme documentare și întreținută cu cântece și dansuri din folclorul românesc, interpretate de Orchestra și formația de dansuri ale Ansamblului Folcloric Maria Tanase și Taraful Pobirci de la Pârâul de Pripor, jud Gorj.
