Tradiții și obiceiuri precum „Hora satului”, „Aolică Mare” și „Claca în toamnă”, au fost reînviate în Vâlcea datorită inițiativelor Asociației „Familia Pro-Natură”.
Reprezentanții organizației din Păușești-Măglași au descris o parte dintre datinile și tradițiile care au prins viață din nou, în comuna Vâlceană și nu numai.
Formată din peste 100 de copii și adulți din Păușești-Măglași, Asociația „Familia Pro-Natură” promovează patrimoniul cultural al localității.Izvorâte din experienţă de viață şi înţelepciune, din bucurie şi tristețe, din nevoia de pace sau din dragostea pentru simplitate și frumos, datinile și tradițiile creează punţi de legătură între generaţii. La Păușești-Măglași, seniorii transmit tinerilor datinile străvechi, pentru ca acestea să nu se piardă în negura timpului. Astfel, Căminul Cultural din localitate a devenit, recent, un loc de poveste, în care unii înțelepți ai satului au depănat amintiri sub privirile pline de curiozitate ale copiilor de la clubul de coding „The Byte Coders”, ce activează în cadrul Bibliotecii Publice „Antim Petrescu” Păușești-Măglași. „Un obicei care se practica înainte de Lăsata Secului era «Aolică Mare», prin care tinerii se adunau pe deal și făceau un foc mare. Acesta era un prilej prin care se anunțau viitoarele căsătorii. Acolo unde exista competiție, atunci când doi tineri din sate învecinate plăceau aceeași fată, începeau ironiile sub formă de strigări”, a povestit Gheorghe Oprescu, unul dintre înțelepții din comună. Textele se nășteau pe loc, într-un inegalabil concurs de interpretare, cu care lumea satului de odinioară era obișnuită. „Să nu uităm de «Ziua Teiului», ce făcea parte din sărbătorile câmpenești. Formațiile artistice, care erau alcătuite din trei generații (școlari, părinți și bunici), veneau, pe rând, pe o scenă improvizată, unde interpretau cu măiestrie cântece populare și sărbătoreau pe dansuri tradiționale. Unul dintre aceste dansuri foarte apreciate era «floricica»”, a povestit cu entuziasm bunicul Paul Rădulescu.
Fondatorul asociaţiei, Elena-Alina Deaconesi a vorbit despre nevoia de a face cunoscute obiceiurile zonei, mai ales în rândul tinerilor.
„Am renunțat la viața tumultuoasă a Bucureștiului, pentru a mă întoarce la «rădăcini», în comuna unde am copilărit… Nimic nu se compară cu simplitatea oamenilor de aici, cu spiritul mereu viu al locului, cu liniștea sufletească pe care ți-o conferă natura. Prin proiecte precum «Bunicii, legătura dintre generații», ne-am propus să facem cunoscute tradițiile și obiceiurile zonei în rândul copiilor și tinerilor din localitate, pentru ca valorile spirituale și culturale să se perpetueze”, a precizat Elena -Alina Deaconesi, președintele și fondatorul Asociației „Familia Pro-Natură”.
Printre proiectele culturale ale organizației se numără „Bunicii, legătura dintre generații”, „Gastronomie locală”, „Obiceiuri și tradiții”, „Dansuri tradiționale – Hora s0atului”, „Serbări câmpenești – Claca în toamnă”, „Aolică Mare”.
Proiectele educaționale se axează pe educația tinerelor generații în domenii precum activități de voluntariat, protejarea mediului înconjurător prin organizarea de tabere și programe de ecologie. Vor fi nelipsite și programele de educație pentru sănătate, ce vor promova adoptarea unui stil de viață echilibrat.
Proiectele recreaționale și sportive de tipul drumețiilor scot în evidență importanța mișcării în natură. De asemenea, proiectele „Picnic cu trei generații” și „Sănătatea în natură” sunt menite să aducă laolaltă generațiile de bunici, părinți și copii, promovând, totodată, potențialul turistic al zonei.
