Creșterea bruscă a cazurilor de hepatită sau de inflamație hepatică la copiii de vârste mici sunt investigate de oficialii din domeniul sănătății.
Potrivit oficialilor din domeniul sănătății din Marea Britanie, se pare că un virus comun care, de obicei, provoacă răceli, vărsături și diaree joacă un rol în aceste îmbolnăviri. Chiar dacă cei mici, însă, intră în contact cu acest adenovirus, șansele de a dezvolta o afecțiune hepatică sunt extrem de scăzute.
Până pe 21 aprilie 2022, au fost raportate cel puțin 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută din 11 țări din Regiunea Europeană a OMS și o țară din Regiunea OMS a Americilor. Au fost raportate cazuri în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Regatul Unit) (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (< 5), Țările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franța (2), România (1) și Belgia (1), scrie hotnews.ro
Hepatita este termenul general pentru a descrie inflamația țesutului hepatic.
Este adesea cauzată de o infecție virală – dar și de expunerea la unele substanțe chimice, alcool, droguri și anumite tulburări genetice.
Cele mai frecvente forme de hepatită – cunoscute de la A la E – sunt cauzate de infecții virale specifice. Cu toate acestea, acești viruși nu au fost detectați în cazurile de hepatită care se manifestă acum la la copii.
Un „semnal” care indică o creștere mică, dar neobișnuită a cazurilor la copiii mici, a fost observat pentru prima dată în Scoția. Majoritatea cazurilor au fost la copii sub 5 ani.
Simptomele inițiale au constat în vărsături și diaree, urmate de îngălbenirea pielii sau a albului ochilor, ceea ce este cunoscut ca icter.
Potrivit unui raport al Agenției britanice de securitate în sănătate, un adenovirus identificat ca F41 a fost detectat la aproximativ trei sferturi dintre copiii cu hepatită care au fost testați. Mai exact, în 40 din 53 de cazuri testate.
Specialiștii susțin că este probabil ca acesta să revină după ce practic a dispărut în perioada pandemiei din cauza contactului social redus ca urmare a restricțiilor.
Impactul său asupra copiilor mici, care nu au intrat în contact cu niciunul dintre virușii obișnuiți în timpul lockdown-ului, ar putea fi în spatele creșterii actuale.
Dr. Meera Chanda, director al Agenției, a precizat că „informațiile adunate prin investigațiile sugerează din ce în ce mai mult că această creștere a hepatitei cu debut brusc la copii este legată de infecția cu adenovirus”. „Cu toate acestea, investigăm amănunțit alte cauze potențiale”, a precizat ea.
Potrivit experților, virusurile obișnuite circulă acum la copii, în special la cei sub cinci ani, la un nivel mai ridicat decât în anii precedenți.
Virusul SARS-CoV-2, responsabil pentru COVID-19, a fost detectat la 10 din 60 de pacienți. Potrivit Agenției britanice, prevalența SARS-CoV-2 nu este neașteptă având în vedere răspândirea acestuia în comunitate în perioada anchetei.
Cu toate acestea, nu există dovezi că care să implice o nouă variantă a SARS-CoV-2 în cazurile de hepatită la copii.
Autoritățile britanice susțin că nu este nicio legătură între cazurile de hepatită la copii și vaccinurile anti-COVID.
Vaccinurile anti-COVID sunt disponibile numai de la cinci ani în Marea Britanie, ceea ce înseamnă că mulți dintre copiii diagnosticați cu hepatită nu ar fi fost eligibili.
Părinții și medicii trebuie să fie atenți la simptomele icterului, o culoare galbenă a pielii și care se observă și în albul ochiului.
De asemenea alte simptome ale hepatitei la copii includ:
- urină închisă la culoare
- fecale deschise la culoare și diaree
- vărsături
- oboseală accentuată și inexplicabilă
- piele iritată sau mâncărimi chiar și fără să existe semne de iritație
- dureri musculare și articulare
- temperatura
- durere de stomac
- pierderea poftei de mâncare
Din cauzele documentate de specialiștii britanici, cel mai frecvent a fost raportat icterul (74,1%). Acesta a fost urmat de vărsături, observate în 72,8% din cazuri. Scaunele deschise la culoare au fost semnalate în 58% din cazuri, iar diareea în 49,4%.
Greața a fost identificată în 39,5% din cazuri, letargia în 55,6%, febra în 29,6% și mai rar simptome respiratorii – 19,8%.
Hepatita acută de origine necunoscută a fost identificată la o fetiță de 5 ani din zona București Ilfov, potrivit Ministerului Sănătății.
„Starea copilului este stabilă, primește medicație simptomatică și este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate și nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la bază definiția OMS de caz probabil, care se referă la insuficientă hepatică, transaminaze >500 UI și icter la un copil la care nu există markeri de infecție virală hepatică. Facem aceste precizări pentru informarea opiniei publice și pentru a elimina speculațiile care ar putea produce îngrijorare în rândul părinților din România”, arată sursa citată.
