Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a prezentat marţi programele de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate, care au suferit modificări faţă de proiectele publicate la finalul anului trecut în privinţa perioadei şi a cantităţilor de legume comercializate, în urma propunerilor venite din partea fermierilor.
„Am alocat un buget de 225 de milioane de lei pentru producţia de legume în spaţii protejate, aproximativ 45 de milioane de euro, şi avem două cicluri de producţie. În ciclul I se vor regăsi doar tomatele, pentru că perioada în care vizăm punerea pe piaţă a producţiei din spaţii protejate este una extrem de importantă, ţinând cont de importul tot mai mare de tomate în România, iar în ciclul II legumicultorii vor avea posibilitatea să cultive tomate, dar şi ardei gras şi/sau ardei kapia, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde.
Ce vreau să menţionez aici: este foarte important pentru fermieri să înţeleagă că noi vom veni în actul normativ finalizat cu denumirile ştiinţifice ale respectivelor legume, astfel încât să nu existe situaţii în care dumnealor să fie induşi în eroare”, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii, într-o conferinţă de presă.
Potrivit sursei citate, cantităţile de legume stabilite pentru comercializare în vederea obţinerii sprijinului în draftul de HG au fost stabilite printr-o metodologie de calcul realizată de Staţiunea de cercetare dezvoltare pentru legumicultură, rezultând astfel o cantitate de 5.600 kg de roşii/1.000 mp de solar sau spaţiu protejat, cantitate care a fost ulterior redusă la 3.000 de kg/1000 mp.
„Propunerile venite din partea fermierilor vizau pe de o parte cantitatea prevăzută în draftul de HG, iar de cealaltă parte perioada în care se comercializează legumele. Am ţinut cont de aceste aspecte, iar în noile prevederi avem la programul Tomata o sumă de 4.000 de euro, 3.000 de euro pentru ciclul I de producţie şi 1.000 de euro pentru ciclul II, astfel încât orice legumicultor care va lua decizia să cultive tomate în spaţii protejate, atât ciclul I, cât şi în ciclul II, să poată încasa această sumă de 4.000 de euro.
Foarte important este faptul că perioada de comercializare pe ciclul II este 15 octombrie – 9 decembrie, faţă de 20 octombrie – 9 decembrie, forma iniţială, iar la ciclul I rămâne 1 martie – 10 iunie, însă cantitatea a fost redusă la 3.000 de kg/1000 mp, de la la 5.600 kg/ 1000 mp, tocmai pentru că am ţinut cont de propunerile fermierilor”, a explicat Chesnoiu.
Pentru celelalte tipuri de legume a fost stabilită, de asemenea, perioada de comercializare între 15 octombrie – 9 decembrie, faţă de 20 octombrie – 9 decembrie. La castraveţi a fost redusă şi cantitatea de comercializare de la 5.600 kg, la 4.000 kg, iar la salată şi ceapă verde, aşa cum a fost propunerea legumicultorilor, acestea nu vor mai fi comercializate ţinând cont de cantitate, ci de numărul de plante plate sau de bulbi. Astfel, la salată se vor lua în calcul 15.000 de plante, faţă de 1.440 kg iniţial, iar la ceapă verde – 100.000 de bulbi, în loc de 1.000 de kg.
În ceea ce priveşte programul de susţinere a usturoiului, şeful MADR a spus că sprijinul va fi de 3.000 de euro/ha pentru fiecare beneficiar, iar perioada de comercializare, de la 1 iunie până la 21 decembrie, faţă de 1 iulie – 21 decembrie iniţial, cu o cantitate de 3 kg usturoi/10 mp, ceea ce înseamnă de 3.000 kg/ha. Bugetul total alocat acestui program este de 22,2 milioane lei.
În ceea ce priveşte mecanismul de implementare, ministrul Agriculturii a afirmat că după adoptarea actului normativ se pot depune actele necesare la Direcţia Agricolă Judeţeană (DAJ) pentru înscrierea în program, apoi o echipă mixtă de la DAJ şi APIA va verifica suprafaţa cultivată, scrie Agerpres.
„Aici venim cu o nouă propunere, aceea de a identifica fiecare unitate de spaţiu protejat care se înscrie în program prin identificarea prin coordonate geospaţiale, astfel încât să ştim momentul finalizării perioadei de înscriere, exact ce suprafeţe de spaţii protejate avem înscrise în program, să putem face o estimare a producţiei şi să o înglobăm cu celelalte măsuri pe care le luăm în sprijinul producătorilor şi al consumatorilor. Agenţia Naţională Fitosanitară analizează conţinutul de reziduuri de pesticide pentru a ne asigura că aceste produse sunt sigure, iar DAJ evaluează producţia de legume înainte de recoltare şi, la final, sunt stabilite şi virate sumele pentru fiecare beneficiar”, a explicat Chesnoiu.
Şeful MADR a transmis că vor fi luate şi măsuri complementare, urmând să solicite autorităţilor publice locale să le asigure fermierilor români pieţe volante, astfel încât „relaţia dintre producător şi consumator să fie cât mai scurtă”.
„În perioada următoare o să am o întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiei Pieţelor din România, să ne asigurăm că fermierii români au acces în pieţele din oraşe şi pot să îşi comercializeze marfa în condiţii de siguranţă şi acces liber către consumator”, a mai spus oficialul MADR.
Din datele prezentate la minister reiese că în 2020 au fost importate 90.680 tone de tomate, 72.556 tone în perioada ianuarie – septembrie 2021, 19.774 tone de castraveţi, 16.870 tone – în perioada ianuarie – septembrie 2021, 41.474 tone de ardei în 2020, 35.029 tone la 9 luni 2021, 6.376 tone de usturoi în 2020, 4.028 tone în primele 9 luni ale anului trecut şi ceapă verde – 2.128 tone în 2020, respectiv 2.019 tone – în ianuarie – septembrie 2021.
