Festivalul „Zilele Municipiului Caracal” va lua startul începând de miercuri. Evenimentul se va întinde pe 4 zile și va cuprinde, printre altele, mai multe spectacole, vernisaje de pictură și lansări de carte.
Festivitățile vor avea loc la Teatrul Național Caracal, în 50% din capacitatea spațiului, iar accesul se face pe bază de vaccine anti Covid.
„Cu ocazia împlinirii a 483 de ani de atestare documentară, în perioada 17 – 20 noiembrie vă invităm să vă lăsați pașii purtați de cărarea istoriei locale, de expresivitatea vizuală zonală, de cultura populară a Romanațiului și de arta spectacolului manifestată sub variate forme”, conform reprezentanților Centrului Cultural Municipal „Radu Șerban” Caracal, care au amintit și câteva date istorice legate de oraș și de festival.
„Zilele Municipiului Caracal poartă o dublă însemnătate pentru noi. Pe 17 noiembrie 1538, Caracal a fost menționat pentru prima dată într-un hrisov, iar la 24 noiembrie 1994 Caracal a fost ridicat la rang de municipiu prin legea nr. 104/24 noiembrie 1994, fiind al doilea oraș din județul Olt”, au adăugat reprezentanții Centrului Cultural Municipal „Radu Șerban” Caracal.
Situat în câmpia Romanațiului, Caracalul este plin de vestigii care dovedesc locuirea acestui ținut încă din preistorie. Stau dovadă descoperirile arheologice din vremurile paleoliticului, neoliticului și din epoca bronzului. Se află situat între ruinele castrului roman Romula (com. Resca, la nord de Caracal) și ale cetății Sucidava (Corabia). În oraș se află ruinele unui turn care a fost atribuit de folclor împăratului roman Caracalla (217), de la numele căruia ar proveni denumirea orașului. O altă opinie ar fi că numele orașului provine din limba cumană sau peceneagă: „kara kale” adică cetatea neagră. Moșia Caracalului a făcut parte inițial din imensa avere a familiei Craioveștilor. În 1589, când Mihnea Turcitul a hotărât modul de împărțire al averilor acestei familii, Caracalul a intrat pe seama domnească, creându-se cadrul pentru dezvoltarea urbană. Mihai Viteazul și-a făcut aici o curte domnească și o biserică. Tot Mihai Viteazul a ridicat Caracalul la rang de oraș. Cea mai veche biserică păstrată din sec. XVI este biserica Domnească Ovidenia ctitorită de domnul Pătrașcu cel Bun, pe care Mihai Viteazul a avut-o ani buni una din reședințe, având o curte de unde își administra cele 23 de moșii din împrejurimi. În biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Jianu, se află înmormântat haiducul Iancu Jianu. Unirea Principatelor la 1859 are lăsate urme și la Caracal. Deputatul Ioan Dumitriu în Divanul Ad-hoc al acelor ani se află înmormântat în Biserica Toți Sfinții, biserică ctitorită la 1818. În această biserică se află Icoana Sfântului Cristofor – Sfântul cu cap de lup. În timpul celor două conflagrații mondiale Caracalul s-a evidențiat cu două regimente care s-au acoperit de glorie în lupta pentru țară: Regimentul II Romanați și Regimentul 2 Călărași. Până la instaurarea regimului comunist în România, Caracal a fost reședința județului Romanați. Pe 24 noiembrie 1994, Caracalul a fost declarat municipiu.
Sursa istoric: wikipedia.
