Dacă punem un bolnav de Covid lângă unul de gripă, cel din urmă va lua Covidul, însă primul nu va lua gripa. Noul coronavirus a luat locul multor subtipuri de gripă. Asta ne spune doctorul cardiolog Radu Popa, care a vorbit, pentru „Jurnalul Olteniei”, și despre complicațiile date de gripă inimii.
Cardiologul Radu Popa se numără între medicii care recomandă vaccinarea pentru evitarea îmbolnăvirilor.
„Până acum erau aceste gripe sezoniere și pentru care făceam vaccinul periodic. În ultima perioadă, acest virus Covid se pare că a înlocuit oarecum virusurile gripale, iar anumite subtipuri de gripă chiar au dispărut deoarece au fost înlocuite de virusul Sars-Cov-2, cum ar fi H1N1. În general, există vechile tipuri de virus, de exemplu e posibil la un moment dat ca Covidul să înlocuiască complet gripa. Aceasta a căzut pe planul 2. În fiecare an noi recomandăm pacienților noștri cronici să-și facă vaccin antigripal, în acest moment ca urmare a virusului Covid-19 și a incidenței crescute recomandăm să-și facă vaccin anti-Covid. Dacă mă întrebați ce facem cu vaccinul antigripal eu nu știu ce să vă răspund deoarece în urma Covid a scăzut foarte mult incidența”, ne-a declarat doctorul Radu Popa.
Complicații date de gripă asupra inimii
Inima, pompa care asigură circulația sângelui în organism, este un organ musculos, gol pe dinăuntru și compartimentat. Oricare dintre elementele anatomice sau funcționale ale sale pot suferi agresiunea diferiților factori de îmbolnăvire, motiv pentru care bolile de inimă sunt așa de variate între ele. Gripa reprezintă un factor extern foarte important pentru persoanele care au afecțiuni cardiovasculare. Fiind o boală infecțioasă destul de severă și cu un impact major în sănătatea publică prin evoluțiile epidemice și pandemice, mai ales din ultima perioadă, gripa se încearcă a fi controlată prin vaccinarea, în special, a categoriilor de risc, printre care sunt și cardiacii. În acest articol vom discuta despre persoanele care suferă de boli de inimă și despre cât de sensibile sunt ele în fața virusului gripal.
În acest sens, doctorul cardiolog Radu Popa ne-a detaliat și ne-a făcut să înțelegem care este legătura dintre gripă și persoanele cu afecțiuni ale inimii: „Există persoanele tinere, copiii, fără un trecut cardiovascular în care, practic, pot face o inflamație a inimii sau a vaselor de sânge ale inimii. Sunt cele două forme: miopericardita și boala vaselor de sânge, Boala Kawasaki. Miopericardita, în general, la marea majoritate a pacienților se manifestă cu puțin lichid pericardic, cu oboseală, cu inflamația miocitelor. Marea majoritate a pacienților fac forme ușoare și se recuperează după câteva luni. Foarte rar, unul sau două cazuri pe an, fac forme severe cu insuficiență cardiacă. Există a doua categorie, persoanele vârstnice care au deja mai multe diagnostice la activ, au insuficiență cardiacă, au diabet zaharat, au tensiune, au obezitate, au și o boală de plămâni la care un episod gripal, o intercurență respiratorie poate să determine agravarea simptomatologiei și care, practic, îi pune viața în pericol. Acesta riscă să moară deoarece se agravează insuficiența respiratorie, insuficiența cardiacă produce încărcare pulmonară până la edem pulmonar acut. Deci, în episodul respectiv de intercurență respiratorie pacientul suferă agravarea simptomatologiei lui de bază care poate să meargă până la deces”.
Miocardita este extrem de asemănătoare cu infarctul miocardic acut! Cum le deosebim?
„Miocardita este ceva asemănător cu infarctul miocardic acut doar că diferența este că la miocardită avem o inflamație a mușchiului cardiac, iar vasele de sânge sunt permeabile. Se manifestă destul de asemănător cu infarctul miocardic acut. La prima vedere se pot confunda. Dar sunt, totuși, entități complet diferite. Una este dată de răspunsul imun al organismului la virus (nu virusul produce miocardita, ci răspunsul organismului la virus), iar infarctul miocardic acut este produs de înfundarea vaselor de sânge, mecanisme complet diferite. De obicei, infarctul miocardic acut este mult mai des întâlnit și mai sever. Miocardita produce forme ușoare, foarte rar se întâmplă să avem forme grave”, mai spune doctorul.
Cu cât avem mai multe probleme, de pildă ateroscleroză sau boală cerebrală, cu atât impactul virusului gripal asupra organismului va fi mai crunt. Din punct de vedere al categoriilor de vârstă, medicul ne spune că adolescenții sunt, deocamdată, feriți. Riscul rămâne destul de mare la vârstnici: „Afectarea cardiacă determinată de gripă este foarte rară la tineri, iar la vârstnici este sezonieră. Virusul gripal nu acționează direct asupra inimii, ci indirect printr-un răspuns imunologic al corpului la acest virus. Produce inflamație locală. Și vă dați seama că inflamația pe un cord îmbătrânit, cu probleme, agravează foarte mult simptomatologia. Anotimpul rece determină intercurența bolilor respiratorii pentru că scade imunitatea în anotimpul rece și, automat, virușii găsesc în organism condiții propice pentru a se dezvolta rapid. De aceea, când venea anotimpul rece și apăreau intercurențele respiratorii cardiacilor le era recomandat să meargă să-și facă vaccinul antigripal”.
Ar putea fi eradicată sau nu gripa?
Câteva considerente despre gripă (studiu BBC) – https://www.bbc.com/future/article/20201009-could-social-distancing-make-the-flu-extinct
Potrivit BBC, în urma unei analize asupra tribului amazonian Sapanawa, se pare că oamenii nu s-au confruntat dintotdeauna cu gripa. Acest trib a luat pentru prima dată contact cu alți oameni în anul 2014, iar la câteva zile distanță mai multe persoane s-au îmbolnăvit grav după ce au luat un virus al căilor respiratorii, cel mai probabil a fost gripă. De regulă, când triburile sunt expuse pentru prima dată la gripă, mortalitatea este extrem de mare, și acest lucru datorită faptului că sistemul lor imunitar este nepregătit în fața noilor virusuri. De această dată, oamenii au primit tratament medical și nimeni nu a murit. După o scurtă perioadă de carantină, aceștia s-au întors la tribul lor și nu au mai fost înregistrate alte infectări.
La sfârșitul verii australiene, prin ianuarie 2020, în țara aceasta au fost confirmate 6.962 de cazuri de gripă. Atunci era momentul când Covid-19 era cunoscut doar sub numele de „noul coronavirus”și răspândirea lui era destul de limitată pe teritoriul Chinei. Autoritățile s-au așteptat la tot mai multe cazuri de gripă, după venirea iernii în emisfera sudică, însă lucrurile n-au stat deloc așa deoarece în emisfera sudică sunt extrem de puține cazuri de gripă. Până în aprilie au existat doar 229 de cazuri de gripă, față de 18.705 în aceeași perioadă a anului precedent.
Covid-19 se răspândise deja în întreaga lume, infectase peste un milion de oameni și a ajuns pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. Au fost impuse restricții, spălatul mâinilor extrem de popularizat și portul măștii devenise ceva normal în rutina oamenilor, cu toate că măștile erau deja folosite în Asia mai mult decât în alte părți. Luna august le-a adus certitudinea autorităților, și anume că sezonul gripal al Australiei a avut cele mai puține cazuri de când se face o statistică a infectărilor. Acesta a fost de 10 ori mai mic decât în 2019 și marea majoritate a acestora au apărut înainte de pandemia de Covid-19. Acesta nu este singurul caz. Șeful Institutului Național al Bolilor Transmisibile din Africa de Sud (NICD) a declarat recent pentru CBS News că țara sa „pur și simplu nu a avut un sezon gripal anul acesta”. În Noua Zeelandă medicii nu au detectat niciun caz de gripă, deși au fost făcute numeroase teste. În emisfera sudică iarna s-a terminat și se apropie în emisfera nordică. Deși sezonul gripal e abia la început, lucrurile sunt total schimbate față de anul trecut.
Este un fenomen global! La ce să ne așteptăm
Luna trecută, în septembrie 2021, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat un fenomen global. Cazurile de gripă au scăzut accentuat! Bineînțeles că există o multitudine de explicații, inclusiv faptul că oamenii nu mai ajung la spital și nu se mai testează pentru gripă. Cu toate acestea, mulți experți cred că principalele motive sunt distanțarea fizică și igiena mai riguroasă. Și în Dolj au fost observate astfel de cazuri: „La sfârșitul anului trecut și începutul anului acesta am avut un număr crescut de viroze respiratorii. În momentul când s-au băgat restricțiile generate de numărul crescut al cazurilor de Covid-19, au dispărut. Asta dovedește încă o dată că măsurile de protecție, adică distanțarea, purtatul măștii, igiena sunt foarte bune. Vaccinarea e o măsură specifică de luptă împotriva virusului gripal și în general împotriva virusurilor. Igiena personală, spălatul cât mai des pe mâini cu apă și săpun din abundență după fiecare strănut, după fiecare contact sunt foarte importante pentru prevenirea gripei”, a spus Directorul Adjunct al DSP Dolj, Ștefan Popescu.
Peter Palese, microbiolog și expert în virusuri ARN la școala de medicină a spitalului Mount Sinai din New York, spune că: „Nu înțelegem foarte clar ce se întâmplă, dar este posibil să aibă legătură cu schimbarea modului în care interacționăm unul cu celălalt”.
Aceste observații dau naștere unei serii întregi de întrebări care ne conduc la ideea că virusul gripal ar putea fi eradicat. Omenirea nu a trăit întotdeauna cu gripa. Se crede că a ajuns la oameni de la primele păsări domesticite în urmă cu aproximativ 10.000 de ani. Timp de mii de ani, gripa a existat doar în „Lumea Veche”, înainte să ajungă în America odată cu primii colonizatori europeni, care au adus cu ei și alte boli, inclusiv variolă, rujeolă, ciumă bubonică, malarie, lepră, varicelă, oreion, tifos, holeră, difterie și febră galbenă, potrivit BBC.
Niciunul dintre acești agenți patogeni nu a fost eliminat definitiv până la 8 mai 1980, când OMS a declarat oficial eradicarea variolei. Singurul alt virus care fost eradicat de atunci este SARS. Primul efort s-a bazat pe vaccinare, iar al doilea pe urmărirea contactelor.
Care este imensa problemă?
Palese spune că „Marea problemă cu virusul gripal este că are mutații”. Acesta este într-o continuă evoluție, astfel încât sistemul nostru imunitar nu este niciodată capabil să recunoască virusul pentru mult timp. Deci, putem să ne infectăm la nesfârșit. Conform unei estimări, gripa afectează până la 10% din populația globală în fiecare an.
Deci, doar distanțarea socială are șanse foarte mici să împingă gripa la dispariție. „Trebuie să gândim la nivel mondial. Și chiar dacă toată Marea Britanie, SUA și China poartă măști, asta nu înseamnă că restul lumii o face. Și din ceea ce am văzut la televizor, nu toată lumea din SUA poartă o mască”, spune Palese.
Cu toate că a fost raportat un număr scăzut de cazuri în acest an, acesta spune că vor exista în continuare comunități în care virusul se răspândește normal și chiar dacă am putea elimina virusul în întregime din lumea dezvoltată, din moment ce ne lipsește imunitatea pe termen lung, nu ar fi nevoie decât de un singur caz pentru ca virusul să revină în forță.
Vaccinurile protejează o perioadă limitată
Gripa evoluează extrem de rapid, astfel că vaccinurile actuale protejează de obicei doar în jur de șase luni. Pentru a păcăli sistemul imunitar, virusul se bazează mai ales pe „schimbarea antigenică”, o acumulare treptată de mutații care afectează capul unei particule virale, partea recunoscută de obicei de sistemul imunitar, și în cele din urmă o schimbă suficient de mult încăt să nu mai poată fi identificată ca amenințare. Acest lucru are loc de obicei în timpul iernii.
