Medicina de familie a ajuns să nu mai fie în topul preferințelor tinerilor absolvenți la alegerea specializării după 6 ani de muncă și studiu intens.
Dovadă în acest sens fiind cele 665 de locuri vacante la nivel național pentru postul de medic de familie, dar și cele 212 localități în care oamenii nu au pe nimeni la care să ceară ajutor în caz de nevoie. Probleme sunt și în Dolj. Aici, majoritatea medicilor se apropie de vârsta de pensionare, ori chiar au depășit-o.
Preşedintele Societății Naționale de Medicina Familiei, Filiala Dolj, doctor Dogaru Carmen Adriana, spune că medicii tineri aleg alte specializări.
„Județul Dolj este județ universitar și deocamdată doar 6 localități nu au suficienți medici de familie. Media de vârstă a medicilor este între 59 și 63 de ani. Majoritatea sunt în prag de pensionare așa că ne așteptăm în câțiva ani să ne confruntăm cu o criză în acest sens deoarece tinerii nu prea mai aleg această specializare și chiar dacă fac asta pleacă în străinătate unde salariile sunt mult mai atractive și sistemul mult mai prietenos”, ne-a declarat dr. Dogaru.
Totuși situația din Dolj nu este la fel de dramatică precum în alte județe. „Ne menținem pe linia de plutire”, a mai spus dr. Dogaru adăugând: „Sunt mai mulți factori care contribuie la acest deficit, atât în țară cât și în județul nostru. Mai există și cazul în care anumite sate nu au numărul de oameni necesari înființării unui cabinet medical”.
Din perspectiva unui medic de familie din mediul rural să lucrezi la sat este destul de avantajos dacă te-ai născut și vrei să continui să trăiești acolo.
„Tinerii nu mai aleg medicina de familie, din păcate. Pe vremea mea era concurență, granițele nu erau deschise ca acum și nu aveai altă posibilitate decât să lucrezi în țară. Acum medicii pleacă fiindcă fie vor mai mulți bani, fie vor alt trai sau vor să fie tratați mai bine. Nu trebuie să-i judecăm. Eu mai am puțin și ies la pensie, am lucrat o viață aici la dispensar și crede-mă că nu aș fi ales niciodată altceva. Sunt foarte aproape de casă, eu iubesc natura și n-aș suporta să lucrez în oraș. Așadar, gândește-te la un medic din oraș. El n-ar suporta să vină zilnic la țară. Aici oamenii sunt prietenoși, te respectă profund și în fiecare zi când vin la cabinet mă bucur că am făcut alegerea aceasta acum mulți ani”, ne-a declarat un medic de familie din Dolj.
Importanța unui medic de familie este de necontestat, în condițiile în care zona rurală este populată cu persoane de toate vârstele, de la nou-născuți până la persoane vârstnice, inclusiv femei însărcinate și persoane cu nevoi speciale, sau cu posibilități materiale și financiare insuficiente unui nivel de viață decent, accesul acestora la servicii medicale, altele decât prin intermediul medicului de familie, este limitat sau chiar inexistent, în lipsa unui medic de familie în comunitate.
În unele județe, absența medicilor de familie are consecințe serioase tocmai pentru că sunt mai multe localități, deci populația nu are unde să meargă decât la spital, iar în perioada pandemiei a fost și este foarte dificil.
Mai mult de jumătate din localitățile din România (53%) nu au niciun medic de familie sau au medici de familie insuficienți, arată datele centralizate de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie și date recent publicității. 328 de localități rurale din România nu au niciun medic de familie, iar 559.611 de locuitori, adică 2,52% din populația României, nu are niciun medic de familie în comuna în care locuiesc, potrivit unui raport special privind lipsa medicilor de familie din zona rurală.
Una din cauzele care a dus la deficitul de medici de familie care activează în mediul rural este determinat, în principal, de inadaptarea la condițiile de viață oferite de mediul rural, nestimulative, lipsite de orizont, fără acces la educație, cultură, sanitație deficitară (România are 45% din populație în mediul rural, din care 45% au toalete în curte, lipsește accesul la rețeaua de apă centralizată și canalizare), precum și lipsa de susținere din partea administrației locale și centrale, după cum se arată într-un raport al Avocatului Poporului.
Există o strategie națională de sănătate, în vederea optimizării resurselor umane din sănătate și implementarea de strategii sustenabile de atragere și retenție a medicilor și asistenților medicali în sistemul de sănătate românesc mai ales în specialitățile și zonele deficitare, în acest context, fiind dezvoltat cadrul strategic și normativ în sensul organizării rezidențiatului pe post, acordarea unor facilități la deschiderea cabinetelor medicilor de familie, asigurarea de condiții suplimentare motivante pentru deschiderea de cabinete în zonele defavorizate, în practică, această strategie nu a dat rezultatele scontate, situația în teritoriu, mai ales în zona rurală, fiind una deficitară din punct de vedere al garantării și asigurării sănătății publice, prin intermediul medicilor de familie, arată același raport.
