A murit Ileana Vulpescu! Ce să vorbeşti şi ce să taci? Şi, mai ales, ce să scrii? Cuvintele te strâng de gât!
A murit Ileana Vulpescu! Scriitoarea şi traducătoarea Ileana Vulpescu a murit la vârsta de 88 de ani. Pe 21 mai ar fi împlinit 89. Născută în Bratovoeştii Doljului, devine una dintre cele mai cunoscute romanciere din România, iar românii, indiferent de pregătire ori vârstă o ţin minte, cei mai mulţi, din „Arta Conversaţiei”. Sub aura notorietăţii a trăit, la 80 de ani o dramă. În decurs de o lună, în 2012, şi-a pierdut unica fiică, dar şi soţul, scriitorul Romulus Vulpescu.
A murit scriitoarea şi traducătoarea Ileana Vulpescu. A lăsat cu limbă de moarte să fie incinerată, iar cenuşa să fie aruncată în mare. A avut o viaţă echilibrată, obişnuită să nu prea cunoască fericirea.
„Chiar nu-mi amintesc. Am şi eu scăpările mele. Înseamnă că e demult de tot dacă nu-mi aduc aminte. Cred că fericirea e un cuvânt de dicţionar. Sunt momente de mulţumire, e o desprindere de tine, de ceilalţi, dar, ca stare permanentă, aşa ceva nu există”, spunea într-un interviu din Adevărul. Şi tot Domnia Sa mai spunea (citate devenite celebre): „Nu iubeşti cu adevărat decât pe cine respecţi. Cu nimeni nu e bine să fii sincer cum eşti cu tine însuţi. La orice trebuie să ai noroc în viaţă, dar mai ales la oameni. Nu sunt reguli în viaţă, ci numai soartă. Golirea sufletului nu te omoară, dar te sleieşte. La un om totul trebuie să fie frumos, de la haine până la suflet”…
Ce să vorbeşti şi ce să taci? A murit Ileana Vulpescu! Hai să-i acoperim sufletul cu ceva, cu spusele sale neştiute de toată lumea care-i ştie cărțile: „Cel mai minunat dar pe care ni l-a dat natura e gândirea”, „Uneori abandonezi o haină care poate fi de calitate, pentru că nu-ți mai vine bine, alteori fiindcă ți s-a urât de ea și-ai vrea una nouă, care poate nu e de-aceeași calitate, însă e nouă”, „Nenorocirea are valoare absolută doar pentru cel asupra căruia se abate. Pentru spectator, nenorocirea are infinit de multe grade şi nuanțe”, „Sunt atât de puțini oamenii care mai ales în dragoste nu simulează, înșirând vorbe și gesturi după un tipic în spatele căruia e gol”, „Un sfat foarte bun… să nu te amesteci în cearta nimănui niciodată. Nu poți să știi de partea cui e dreptatea. E bine să nu faci tu pe judecătorul”, „Ce artă aţi învăţat din convieţuirea cu un mare scriitor? – Arta de a tăcea oportun, pentru ca o dispută să se păstreze la obiect, în limite civilizate şi mai ales logice. Arta de a convieţui cu o persoană al cărei temperament este total diferit de al tău, aş zice arta convieţuirii paşnice şi a cântăririi propriilor defecte”, „S-ar fi putut, dar nu te-am uitat. Eu nu uit nimic. Cîteodată mi-e frică să nu mor de-atâta memorie. Nu uit nimic şi pe nimeni. Iar cine-a-nsemnat ceva în viaţa mea, un ceas măcar… nu mai are nici o şansă să-l uit.” (Arta Conversaţiei), „Trebuie, întâi, să te apreciezi pe tine, să vezi câte defecte ai și să ți le cântărești cu miligramul. Să vezi că nu ești perfect, să vezi ceea ce ar trebui să suporte ceilalți de la tine. Și în felul acesta ajungi mult mai concesiv față de ceilalți. Judecata aceasta justă față de tine însuți este cel mai important lucru!”, „Am de făcut ordine. Vreau să răstorn toate sertarele din mine cu fundu-n sus. Și vreau să beneficiez de privilegiul femeii singure. Vreau să nu fac ce n-am chef.”, „Trăim viaţa ca şi când am fi o specie eternă. Nu ne gândim niciodată că mâine poate fi prea târziu, că putem muri până mâine şi că tot ceea ce e al nostru azi, mâine poate fi cenuşă.”, „În lumea asta ai să găsești totdeauna pe altul mai sărac și mai necăjit decât tine. Să-i dai totdeauna, să nu spui «și eu sunt sărac și eu sunt necăjit»”, „Dau din ce am și din ce știu.”, „Viitorul este imprevizibil, așa că totul se poate.”, „Am fost obişnuită cu singurătatea şi întotdeauna am găsit cu ce să o mobilez.”, „Memoria uită ce-a învățat, uită mult, dar nu ce a trăit!”.
A murit Ileana Vulpescu: „Când ni se întunecă sufletul, trebuie să-i aprindem o lumină.”
