Creştinii îl sărbătoresc, astăzi, pe Sfântul Gheorghe, martir din secolul al IV-lea, patronul spritual al Forţelor Terestre Române.
Marele Mucenic Gheorghe a fost general în armata romană în timpul împăratului Diocleţian. A urcat în ierarhia militară datorită priceperii sale în ale războiului. Era foarte apreciat la curtea imperială, avea însă o religie interzisă în secolul al IV-lea în imperiul roman. Împăratul Diocleţian credea că insuccesele armatei sale se datorau creştinilor, care nu vroiau să jerfească zeilor războiuli, aşa că îi prigonea pe creştini. Generalul Gheorghe a căzut şi el victimă persecuţiei, a fost închis şi torturat pentru a renunţa la creştinism, nu a cedat şi a fost executat prin tăierea capului. Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai cinstiţi sfinţi în creştinism, fapt dovedit de numărul mare de oameni are îi poartă numele şi de alegerea lui ca ocrotitor al multor oraşe.
În iconografie, Sf. Gheorghe apare călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur. Această ipostază ilustrează o legendă în care Sfântul Gheorghe salvează cetatea Silena, din provincia Libiei, care era terorizată de un balaur. Reprezentarea sfântului biruitor ilustrează modelul de curaj în lupta cu diavolul.
Sf. Gheorghe este reprezentat într-o mantie roşie, culoare tradiţională pentru un martir, dar şi ca războinic pedestru sau ca tribun militar cu o diademă pe cap, cu o platoşă sub mantie, ţinand o cruce în mâna dreaptă şi o sabie în mâna stângă.
În tradiția populară, Sfântul Gheorghe mai este întâlnit ca Sân-George sau Sângeorz, patronul naturii înverzite și al vegetației.
De asemenea, în legendele populare Sf. Gheorghe este considerat a fi „străjer al timpului”, alături de Sf. Dumitru. Dumnezeu le încredinţează cheile vremii şi aceştia pot închide sau deschide vremea, după purtarea oamenilor. Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru sunt reprezentaţi călare: Sf. Gheorghe, când aleargă cu calul său face iarba şi copacii să înverzească, deschide pământul şi aduce primăvara, iar Sf. Dumitru, aduce frigul, zăpada şi iarna. Între ei ar exista un legământ pe viaţă şi pe moarte: dacă pădurea nu este înfrunzită pe data de 23 aprilie, Sâmedru îl omoară pe Sângeorz. Aceeaşi soartă o va avea şi Sâmedru dacă de ziua lui, 26 octombrie, Sângiorzul va găsi frunze pe arbori.
Tradiții și superstiții
În noaptea de Sfântul Gheorghe, fetele nemăritate pot vedea chipul ursitului oglindit într-un vas cu apă de izvor din care nu s-a băut, dacă stau goale între lumânări aprinse, așezate în formă de cruce.
La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.
Oamenii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.
Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.
Vitele se bagă în holda de grâu şi când vin acasă, se ia o mână de grâu care se păstrează şi se amestecă în grâul de semănat, ca să se facă mult şi frumos la anul.
La Sân-Georgiu ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.
În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.
Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
Una dintre practicile cu raspândire generală în ziua Sf. Gheorghe este împodobirea casei şi anexelor cu simboluri vegetale ce marchează renaşterii naturii.
Emblemele vegetale utilizate variază în funcţie de regiune: în Muntenia se pun crengi de tufan sau de păr, în Transilvania rug verde şi leuştean, rug sau frunză de fag sau gorun în Banat, şi au şi rol în protejarea casei şi gospodăriei de acţiunea strigoilor de mană care sunt foarte activi în această perioadă.
Semnificaţia apotropaică a elementului vegetal se extinde pe întregul perimetru al gospodăriei tradiţionale care este pus la casă, la adăposturile animalelor şi la cele în care se păstrează cerealele, la fântâni, uneori la grădina de legume sau la holde, şi chiar la cimitir.
Peste un milion de români îşi serbează onomastica vineri, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe.
Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, peste 710.000 de bărbaţi şi aproape 380.000 de femei poartă numele Gheorghe sau derivate ale acestuia, scrie Agerpres.
Astfel, cei mai mulţi bărbaţi poartă numele Gheorghe – 450.567, apoi George – 157.417.
De asemenea, la bărbaţi mai sunt întâlnite numele Georgian – 28.524, Gheorghiţă – 22.008, Georgel – 12.679, Gigi – 8.916, Gigel – 6.089, Georgică – 5.392, Gică – 5.107, Ghiţă – 4.386, Ghiorghe – 3.893, Giorgian – 1.798, Ghiorghiţă – 1.708 sau Ghiorghi – 1.222.
La prenume feminine, cele mai multe sunt Georgiana – 152.987, apoi Georgeta – 122.014.
Româncele mai au şi prenumele Gheorghiţa – 27.029, Gina – 21.402, Gherghina – 17.039, Geta – 14.735, Giorgiana – 10.285, Gica – 6.181, Ghiorghiţa – 1.754 sau Georgica – 1.545.
Sursa: alba24.ro
