Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România atrage atenția că pe fondul celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19, se remarcă numărul redus de pacienți care au accesat terapia antivirală, în special pe programul Cost/Volum/Rezultat în hepatita C. Printre cauze se află dificultatea de accesa unele servicii din spitale, programările destul de târzii în unele cazuri, dar și teama pacienților de a nu ajunge în spitale și a se infecta cu noul coronavirus sau de a nu fi depistați cu COVID-19, scrie hotnews.ro
De asemenea, un alt factor este rata de testare extrem de scăzută comparativ cu ultimii ani, care a dus la o situație greu de anticipat la început de an. Multe programe de testare au fost abandonate și, chiar dacă medicii de familie au posibilitatea de a recomanda testarea, de a prescrie markerii virali pe analizele de bază pentru orice pacient asigurat din lista sa, suspect sau aflat în factorii de risc, în continuare numărul celor depistați este destul de mic.
În acest context, APAH-RO face apel către toți cei implicați să acorde o atenție deosebită testarii și identificării pacienților cu hepatite virale care au nevoie să ajungă la un medic gastroenterolog sau de boli infecțioase (acolo unde este posibil) pentru a primi terapia antivirală.
„Este momentul să fim o echipă – medici/autorități/asociații de pacienți și să gasim soluții pentru ca niciun pacient să nu rămână fără medicația de care are nevoie sau mai grav, să nu fie depistat la timp. Înțelegem situația critică în care se află sistemul de sănătate din România, dar pacienții cu afecțiuni hepatice nu trebuie abandonați. Circuitele din spitale sunt esențiale, astfel încât atât pacientul, cât și medicul să se simtă în siguranță. Să nu uităm că vorbim de o boală infecțioasă, dacă ne gândim la infecțiile cu virus hepatitic B, C sau B plus Delta, și, cu atât mai mult, trebuie să învățăm din experiența acestei pandemii”, explică Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice.
Statisticile arată că în România trăiesc aproximativ 3 milioane de persoane cu boli cronice, dintre care peste 500.000 sunt bolnavi de HIV și hepatită. În contextul generat pe pandemia COVID-19, medicii – atât cei de boli interne, cât și gastroenterologii – au fost și continuă să fie suprasolicitați, iar clinicile de boli infecțioase sunt copleșite de afluxul de solicitări.
Spitalele de boli infecțioase au devenit spitale-suport COVID-19, ceea ce face ca accesul pacienților cu alte boli să fie restricționat, atât în ceea ce privește adresabilitatea la specialiști, cât și posibilitatea de a efectua analize, investigații și tratamente.
Situația este realmente critică pentru pacienții cronici, care, în aceste condiții, întâmpină dificultăți care – fără a exagera – le pot pune chiar și viața în pericol. În plus, întârzierea evaluărilor clinice și paraclinice și alterarea diagnosticării de etapă reprezintă potențiale riscuri precum cel al scăderii numărului de persoane nou- diagnosticate și al celui de pacienți care se tratează pentru infecțiile virale.
Afectarea de către restricțiile generate de pandemie a unei părți semnificative a actelor medicale, respectiv a accesului pacienților în spitale, a modului în care sunt efectuate evaluările clinico-biologice, a modului de prescriere și eliberare a medicației, a modului de relaționare cu medicul curant, cu psihologul și asistentul social (acolo unde este cazul), reprezintă pentru ambele categorii – medici implicați și pacienți – o provocare majoră ce poate avea grave consecințe.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca, până în anul 2030, virusurile hepatitice B și C să nu mai reprezinte un pericol pentru sănătatea publică, țintă care este oricum greu de atins, dar pe care situația creată de actuala pandemie de COVID-19 o îngreunează și mai mult.
