Rectorii universităților și-ar putea păstra funcțiile pe viață, potrivit unui amendament votat miercuri de Senat, legea mergând la promulgare la președinte.
Amendamentul la Legea Educației a fost depus de deputatul PSD Tit-Liviu Brăiloiu și prevede: „Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi reînnoit”. Senatul este camera decizională pe acest proiect (PLX 306/2020), astfel că legea merge la promulgare la președintele Iohannis.
Situația a fost semnalată pe Facebook de senatorul USR Vlad Alexandrescu: „Baronii universitari înfrățiți dincolo de partidele politice profită de contextul electoral și de perioada de final de legislatură parlamentară în care se negociază funcții și locuri în viitoarea legislatură. Senatul este camera decizională pe acest proiect, PLX 306/2020, iar semnele că „se pregătește ceva” au venit încă din luna iulie”.
Potrivit USR, amendamentul a fost adus în Comisia de Apărare, „ascuns într-o inițiativă legislativă a Guvernului care se referea la admiterea în cadrul institutelor de învățământ superior militar, fără examen, a absolvenților de licee militare, doar pe baza notelor din liceu”, potrivit hotnews.ro
Acum, legea Educației Naționale prevede: „Durata mandatului de rector este de patru ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate, succesive, complete”.
Studenții consideră „absolut incalificabil ca acum, în plin context pandemic, analizând prioritatea decizională, această modificare legislativă să reprezinte una de maximă importanţă și îi cer președintelui să trimită la reexaminare legea, arătând că votul acordat de Senat în favoarea numărului nelimitat de mandate ale rectorilor „dovedeşte încă o dată că prioritatea parlamentarilor este permanentizarea unor persoane la conducerea universităţilor, nu îmbunătăţirea unui sistem de învăţământ oricum slăbit de multele modificări incoerente şi oportuniste”.
Și rectorul Universității București, Marian Preda, își exprimă dezacordul față de decizia de miercuri a Parlamentului care permite rectorilor universităților să dețină un număr nelimitat de mandate, spunând că încalcă principiile democrației și a fost adoptată fără consultare publică.
În opinia sa, orice modificare legislativă „cu impact naţional” trebuie precedată de o dezbatere „serioasă” cu toţi actorii şi cu toate comunităţile profesionale relevante.
„Consider că modificările succesive ale Legii Educaţiei Naţionale, fără consultarea comunităţilor academice din universităţi, au devenit în ultimii ani o practică ce trebuie să înceteze. (…) Pe de altă parte, pentru a evita derapajele antidemocratice, orice funcţie de conducere aleasă prin vot trebuie ocupată pentru o perioadă limitată de timp, aşa cum ne demonstrează atât teoriile democratice, cât, mai ales, practicile încălcării acestui principiu care au condus la autoritarism, abuzuri şi dictaturi. De altfel, Universitatea din Bucureşti, prin voinţa comunităţii academice de practicare a unei democraţii reale, a integrat principiul mandatelor limitate ale rectorului în Carta sa. Articolul 120, Alineatul 3 din Cartă spune foarte clar că nimeni nu poate ocupa funcţia de rector mai mult de 8 ani, indiferent de perioada mandatelor, de întreruperi sau de circumstanţele acestora”, susţine rectorul UB.
Potrivit acestuia, în orice instituţie, „autoritatea şi puterea” care îi sunt transferate conducătorului prin votul majorităţii trebuie să fie exercitate „nemijlocit pe o perioadă limitată de timp”.
