luni, decembrie 23, 2024

Ultima ora

Sport

Avertismentul dur lansat de specialiști, la 43 de ani de la cutremurul din 1977

Au trecut 43 de ani de la cutremurul puternic din 1977, în care au murit mai bine de 1500 de persoane, între care și personalități ale vremurilor, însă prea multe lucruri nu s-au schimbat în România.

Ba mai mult, specialiștii lansează un avertisment dur, scrie libertatea.ro

Potrivit acestora, în cazul producerii unui seism puternic, blocurile cu bulină din centrul Capitalei s-ar prăbuși precum niște bețe de cibrit.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Și oficialii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență atrag atenția că nici unele dintre clădirile noi nu ar putea să reziste în cazul unui seism puternic.

”Toţi specialiştii, în marea lor majoritate, sunt de părere că dacă ar mai avea loc un cutremur similar celui din 77 ar avea loc astăzi, pagubele ar fi mult mai însemnate. Teoretic şi pe hârtie clădirile nou construite după ’77, sau dupa ’78, ar trebui sa stea mai bine. Totuşi, întotdeauna sunt surprize iar experienţa cutremurului din Albania a arătat clădiri nou construite care s-au prăbuşit”, a spus Dragoş Toma, cercetător INFP.

„Suntem mai pregătiți decât în 1977, dar numai pe partea de intervenție”, spune Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

Autoritățile au echipamente noi, mai bune, speciale pentru intervențiile de căutare-salvare, spune Arafat, dând exemplu intervenția pompierilor români în Albania, unde a avut loc, în noiembrie, un cutremur de 6,4 grade pe scara Richter, în urma căruia peste 50 de oameni și-au pierdut viața. Atunci, 50 de pompieri și doi voluntari români au sărit în ajutorul albanezilor.

Bucureștiul este capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremure: peste 500 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic.

De asemenea, circa 30% din spitalele din România funcţionează în clădiri cu risc seismic I sau II.

Zeci de cutremure de cel puțin 2,5 grade s-au produs de la începutul anului. Cel mai puternic seism a avut loc pe 31 ianuarie și a avut 5,2 grade. Din punct de vedere statistic, cel mai mare cutremur din ultimii 14 ani din România s-a produs pe 28 octombrie 2018. Atunci seismul a avut o magnitudine de 5,8 grade pe scara Richter.

Cutremurul din 1977, cu magnitudinea de 7,4, s-a produs la ora 21:22 şi a durat 55 de secunde. Epicentrul cutremurului s-a situat în Munţii Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la adâncimea de 94 de kilometri, iar unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică, iar în nord, s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg. Cutremurul a afectat, de asemenea, Bulgaria. În oraşul Sviştov, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit.

Bilanţul victimelor şi pagubelor materiale a fost impresionant: 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. În nord-estul Munteniei, sudul şi centrul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături şi fenomene de lichefiere a solului, iar pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.

Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti, cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky – poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la doar 19 ani, poeta Daniela Caurea, scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu şi Viorica Vizante, actriţa Eliza Petrăchescu, pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul şi istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, cântăreaţa Filofteia Lăcătuşu, scenograful Liviu Popa, fizicianul Florin Ciorăscu.

Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti, cutremurul a produs şi dispariţia multor monumente de arhitectură. Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii.

Politica