După ce ani la rând, Govora Băi a fost considerată cea mai profitabilă staţiune din România, căutată pentru izvoarele sale iodurate, sulfuroase şi bromurate, fiind pe primul loc în tratarea afecţiunilor respiratorii, ORL şi locomotorii, s-a ajuns la concluzia că datorită uriaşului său potenţial medical şi arhitectural poate deveni un oraş ideal al României.
Un proiect prin care intenţionează să aducă faima şi gloria de altădată a unor clădiri istorice din staţiunea vâlceană a fost lansat de Asociaţia ARCHÉ cea care a făcut cunoscută lumii situaţia Cazinoului din Constanţa prin includerea sa pe lista celor mai periclitate 7 monumente ale Europei.
Proiectul a fost lansat online marţi, 25 februarie și reprezintă unul dintre cele trei proiecte susţinute de Fundaţia Comunitară Vâlcea prin programul „Cercul Donatorilor Vâlceni”, aflat în acest an la cea de-a treia ediţie, care se va desfăşura pe data de 18 martie în Bucureşti, scrie adevarul.ro
„Lansăm în lume un nou proiect, gândit alături de arhitecţii Ştefania Hîrleaţă şi Radu Tîrcă pentru un loc fermecător: Băile Govora. Pe 18 martie, prezentăm proiectul în faţa vâlcenilor şi vă invităm să ne susţineţi. Ce vrem să facem la şi pentru Govora? Pe scurt, dar cu bătaie lungă, să mobilizăm şi să sprijinim factorii de decizie locali şi comunitatea pentru a revitaliza fondul construit istoric. Cum ne propunem să facem asta, vă povestim pe larg în câteva zile”, au promis reprezentanţii Asociaţiei ARCHÉ într-o postare pe propria pagină de socializare de Facebook.
La postare au fost ataşate şi câteva imagini cu simboluri al staţiunii Băile Govora aflate în stare avansată de degradare sau în reabilitare: Pavilionul de Băi şi Hotelul Ştefănescu.
Pavilionului de Băi
„Sanatoriul părăsit”, aşa cum i se mai spune pavilionului, a fost construit în urmă cu mai bine de un secol – 1915 – de acelaşi arhitect francez de origine română Ernest Doneaud care a realizat şi bijuteria arhitecturală Palace de la Govora – primul hotel cu bază medicală integrală din ţara noastră, o clădire cu 365 de goluri – ferestre şi uşi, câte zile sunt în an, construită în aşa fel încât soarele să intre în fiecare cameră.
După Revoluţie, sanatoriul de la Govora a mai funcţionat o perioadă, deşi era în stare avansată de degradare. De două decenii zace închis şi, prin urmare, a fost scos din circuitul turistic.
Fiind un real pericol pentru oricine îi calcă pragul sau se află în preajma sa, clădirea a fost împrejmuită pentru siguranţa turiştilor şi localnicilor care însă l-au transformat într-un studio foto, datorită aerului său fantomatic, dar şi al splendorii arhitecturale care încă se întrevede sub tencuiala căzută ori vopseaua scorojită.
Administratorul clădirii, „SC Băile Govora SA”, a avut de ales între reabilitarea Hotelului Palace şi cea a Pavilionului de Băi. A ales să redea frumuseţea de odinioară a hotelului contribuind cu fonduri proprii la suma obţinută printr-un proiect pe fonduri europene, în total 4 milioane de euro.
Monument istoric, Hotelul Palace, a fost construit între anii 1911 – 1914, după planurile arhitectului Ernest Doneaud, sub conducerea inginerilor Puklicky şi Brătescu, Hotelul Palace și era, la vremea respectivă, printre cele mai revoluţionare clădiri ale Europei. A fost una dintre primele construcţii din beton de asemenea dimensiuni, pentru care, la acea vreme, s-au cheltuit peste 1,3 milioane de lei, adică peste 17 milioane de euro în zilele noastre.
Hotelul, care are un frate – geamăn în Elveţia, este unicat în România şi datorită celor 365 de goluri: uşi, ferestre etc., pe care le are, simbolizând zilele unui an întreg. Mai mult, clădirea a fost proiectată pe poziţia est – vest, iar camerele gândite în aşa manieră încât, în fiecare zi, soarele să poate fi văzut din fiecare încăpere, cel puţin două ore. Din acest motiv, multă vreme s-a spus că: „La Govora soarele se închiriază cu ora”. Monumentul istoric se află în mijlocul celui mai mare parc balnear din România, fiind primul hotel din România cu bază de tratament proprie.
Hotelul Ştefănescu – fostul hotel al BNR şi legenda aurului polonez
Hotelul „Ştefănescu”, fost hotel al Băncii Naţionale a România, a fost construit între 1900 – 1902 de fraţii Ştefănescu din Galaţi. Somptuoasa clădire pe patru nivele cu elementele bogat ornamentale îmbină arhitectura populară cu cea clasică.
Proprietarii, împătimiţi ai jocurilor de noroc, au ipotecat imobilul, în timpul crizei din 1929 – 1933. Clădirea a rămas în posesia Băncii „Albina” care nu a reuşit s-o vândă, preţul cerut fiind mult prea mare, 70 de milioane lei după unele surse, neconfirmate. Ulterior, clădirea a intrat în circuitul turistic pentru angajaţii din sistemul bancar şi ministerul de finanţe.
Din 1938 până în 1952, aici a funcţionat Imprimeria Monetăriei Naţionale, subsolul hotelului fiind transformat într-un adevărat buncăr – seif. Peste 100 de înalţi funcţionari guvernamentali polonezi au fost cazaţi aici între 1939 – 1940. Circulă şi o poveste legată de tezaurul polonez, constând în trei tone de aur, care ar fi fost ascuns în seiful hotelului, o poveste care însă nu a fost confirmată.
După 1953, a avut loc prima modernizare importantă, dar un deceniu mai târziu, alunecările de teren din zonă i-au provocat importante stricăciuni. La începutul anilor 1970, s-a realizat o nouă reabilitare.
Degradarea a început la finele anilor 80 şi a continuat până la începutul anilor 2000. Revendicată de Banca Naţională a României, proprietatea a fost donată Arhiepiscopiei Râmnicului care, la rândul ei, a donat-o Parohiei Băile Govora.
Din 2001 până în 2007, imobilul s-a aflat în conservare, iar de atunci se tot execută lucrări de reabilitare.
Karlovy Vary este cel mai cunoscut oraş din Vestul Boemiei, numit și staţiune pentru ipohondri.
În secolul al XIV-lea, regele Cehiei, Carol al IV-lea călărea în munţiilor Krusne, prin pădurile din Boemia de Vest. Suita sa a descoperit câteva izvoare, care s-au dovedit a avea puteri curative. Regele însuşi a făcut o cură cu aceste ape sulfuroase, ca să îşi vindece o rană de la picior. Legenda spune că a ordonat să se construiască un oraş în jurul acestor izvoare, ca să se poată bucura toată lumea de efectele miraculoase ale apelor.
Karlovy Vary şi-a păstrat faima de-a lungul timpului. În secolul al XIX-lea elita politică, ştiinţifică şi artistică a lumii venea aici la băi. Beethoven, împăratul Franz Joseph, Chopin, Mozart, Paganini, Freud şi multe alte celebrităţi ale vremii veneau să se relaxeze în oraşul din nordul Boemiei. Sunt şi foarte multe monumente care le sunt dedicate.
Cine nu vine aici pentru spa, poate să se bucure de aerul curat şi nenumăratele activităţi sportive care sunt puse la dispoziţia turiştilor. O altă atracţie majoră a oraşului este festivalul anual de film.
foto: adevarul.ro
