Subiectul privind parcările de reședință cu plată nu este nou. Nici un craiovean încă nu înțelege de ce este nevoie de această schimbare. Ce se aduce bun în viața craioveanului trasarea unor linii albe în vecinătatea blocului contra unei taxe? Care este serviciul suplimentar oferit de P.M.C.?
Să nu fiu înțeles greșit. Nu susțin că un oraș modern nu trebuie să beneficieze de un sistem de plată pentru parcări, însă, așa cum ne-a obișnuit administrația românească de prea mult timp, cu ușurință recunoaștem tiparul, mai întâi sunt instituite reguli și taxe, iar mai apoi sunt impovizate ceva soluții.
Că cetățenii sunt beneficiarii unor servicii publice este de la sine înțeles. Că P.M.C. ar fi trebuit să fi stabilit înaintea luării unei astfel de hotărâri o strategie pentru tot ceea ce înseamnă trafic și parcări în Craiova este mai mult decât de bun simț. Că era normal ca P.M.C. să construiască mai întâi parcări subterane/supraterane sau să ofere măsuri alternative și de calitate în privința traficului, nu cred că mai încape îndoială.
P.M.C. s-a mulțumit cu identificarea și trasarea locurilor de parcare. În schimb, la momentul la care s-a votat HCL 73/2019 care a modificat Regulamentul privind aplicarea taxei pentru parcarea autovehiculelor pe domeniul public ce reglementează parcarea de reședință cu plată, nu erau identificate și cadastrate locurile de parcare, motiv suplimentar să mă minunez cum sunt instituite un nou sistem și taxe suplimentare în condițiile în care nu cunoști exact despre ceea ce este vorba? P.M.C. s-a abținut să comunice datele statistice, deși cifrele vehiculate sunt: 29.000 locuri de parcare la 140.000 de autovehicule.
Parcările de reședință cu plată se înscriu în același registru al măsurilor care nu rezolvă problemele craiovenilor, ci, dimpotrivă, creează altele și mai complicate.
Două aspecte de legalitate punctez, care trădează graba cu care aleșii locali tratează problemele craiovenilor. Prima, introducerea parcărilor de reședință cu plată nu a fost pusă în dezbatere publică. A doua, discriminarea creată între craiovenii, persoane fizice, care au în proprietate sau folosință autoturismele, față de ceilalți craioveni care sunt asociați, administratori și au achiziționat autorurismele pe societate.
Parcările rezidențiale cu plată nu au fost în dezbatere publică, ci doar forma inițială a Proiectului de modificare a Regulamentului postat pe site-ul instituției pe 27 aprilie 2018, dar care nu făcea referire la acest tip de parcări, fiind încălcate dispozițiile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Că așa stau lucrurile rezultă și de pe pagina web a P.M.C., secțiunea Transparență decizională, dar o recunoaște onest chiar primarul (a se vedea pagina 59 din procesul verbal de ședință din 28.02.2019).
Discriminarea este evidentă, iar soluția este departe de a rezolva una din problemele reale, anume numărul mare de autovehicule speciale, furgonete etc. parcate mai tot timpul în zonele în care sunt zone rezidențiale. Soluția propusă de Regulament nu ajută cu nimic în condițiile în care art. 51 prevede că se atribuie loc de parcare numai pentru autovehiculele din categoria M1 (cel mult 8 locuri așezate în plus față de locul așezat al conducătorului auto) și N1 (vehicule având o masă maximă care nu depășește 3,5 tone). Așadar, acestea pot fi parcate în continuare în Craiova, printre blocuri, deși soluția parcărilor speciale amenajate la periferia municipiului pare cu mult mai rezonabilă.
Ciudat este că Regulamentul permite parcarea unei dubițe sau al unui alt autoturism special, dar interzice parcarea autoturismelor deținute de craioveni în calitate de asociați/administratori ai societăților cu sediul/punctul de lucru în imobilele respective.
Cu alte cuvinte, legislația îmi permite să am sediul social chiar într-un apartament, să cumpăr un autoturism pe respectiva societate în care sunt asociat unic, dar nu pot să solicit sau să particip la licitația unui loc de parcare. De ce? Simplu, art. 45 prevede expres că solicitantul este persoană fizică – proprietar sau utilizator în baza unui contract de leasing financiar sau operațional, iar art. 49 stabilește că pentru a putea dobândi autorizația, solicitantul persoană fizică trebuie să îndeplinească anumite condiții. Așadar, persoanele juridice sunt excluse.
Discriminarea este cu atât mai clară în condițiile în care există comercianți persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, profesioniști care desfășoară activități comerciale. Persoanele juridice sunt discriminate în condițiile în care și acestea au vocația de a avea drepturi fundamentale. Drepturi fundamentale au și craiovenii care sunt asociați sau administratorii societăților cu sediul în Craiova și care plătesc taxele la P.M.C.
Nu mai spun că Regulamentul creează dificultăți chiar și pentru chiriașii persoane fizice care pentru a dobândi un loc de parcare trebuie să-și stabilească domiciliul sau rezidența în acel imobil.
Curios este că alte autorități locale din țară, date chiar ca exemplu de P.M.C., au sesizat greșelile și au modificat propriile regulamente. Dau un singur exemplu, din motive ce țin de spațiu editorial, anume Primăria Sectorului 3 București, care prin Hotărârea privind modificarea și completarea Regulamentului referitor la licitația/atribuirea locurilor din parcările de reședință de pe raza sectorului 3 al Municipiului București, aprobat prin HCLS 3 nr. 16/29.01.2018, modificat prin HCLS3 nr.175 din 28.03.2019 care la art. 2 lit a) definește Parcaj de reședință – se înțelege orice spațiu care este aferent imobilelor cu destinația de locuință care poate fi atribuit spre folosință utilizatorilor persoane fizice și/sau juridice care locuiesc în acestea și/sau care fac dovada că au domiciliul/reședință/sediu social sau punct de lucru, iar în art. 3 alin. 1 este stabilită regula generală de atribuire a parcărilor de reședință libere, anume atribuirea a câte unui loc de parcare pentru fiecare adresă de domiciliu/ reședință/ sediu social sau punct de lucru, fiind menționat că pentru persoanele juridice solicitante trebuie să facă dovada că au sediu social sau punctul de lucru stabilit pe raza Sectorului 3 al Municipiului București.
În concluzie, legea trebuie să respecte drepturile tuturor persoanelor fizice sau juridice din Craiova, iar P.M.C. trebuie să depășească etapa în care nu propune alternative și proiecte pe termen lung și să nu se mulțumească cu creșterea veniturilor pentru bugetul local cu peste 10 milioane lei vopsind spațiile de parcare. Primăria Craiova trebuie să-și respecte proprii locuitori, altfel, Craiova devine un oraș din ce în ce mai trist.
av. Lucian Bernd Săuleanu
