Autorităţile craiovene vor trebui să prezinte ministrului Mediului, Costel Alexe, ce proiecte au pentru prevenirea poluării aerului. Oficialul spune că „ar fi trist ca România să înceapă iarăşi o corespondenţă cu Comisia Europeană pe proceduri de pre – infringement sau infringement pe calitatea aerului cu alte aşezări urbane”.
Pe lângă Bucureşti, alte 10 oraşe, între care Craiova, trebuie să aibă astfel de planuri.
„În mod normal şi noi, ca minister, şi aceste administraţii publice locale ar trebui să fie interesate de acest impact al calităţii aerului asupra sănătăţii populaţiei. Prin aceste măsuri nu fac altceva decât de a preveni aceste cauze din ce în ce mai mari, cu boli pulmonare. (…) Aş vrea să vă spun că, analizând datele, voi avea discuţii şi voi începe procedurile cu celelalte zece municipalităţi din România – Cluj, Galaţi, Timişoara, Bacău, Brăila, Craiova, Măgurele – care au obligaţia să realizeze aceste proiecte privind calitatea aerului, pentru că este important pentru noi să avem o cât mai bună stare de sănătate a populaţiei în aceste aglomerări urbane, să prevenim şi, evident, să avem date pe care să le furnizăm opiniei publice. Ar fi trist ca România să înceapă iarăşi o corespondenţă cu Comisia Europeană pe proceduri de pre-infringement sau infringement pe calitatea aerului cu alte aşezări urbane din România”, a declarat oficialul.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a convocat pentru luni reprezentanţii celor trei municipii (Bucureşti, Braşov şi Iaşi) care au probleme cu calitatea aerului şi se află sub monitorizarea Comisiei Europene sau chiar în aşteptarea unui verdict de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Comisia Europeană (CE) a decis, în data de 17 mai 2018, să trimită Franţa, Germania, Ungaria Italia, România şi Marea Britanie în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului şi pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire a acestor valori, informează un comunicat de presă.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), poluarea atmosferică reprezintă cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană (UE), iar anual acest tip de poluare cauzează moartea prematură a circa 400.000 de persoane. Particulele în suspensie, dioxidul de azot şi ozonul de la nivelul solului constituie poluanţii atmosferici consideraţi răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature.
Concentraţiile de particule fine (PM2,5), de dioxid de azot (NO2, emis de motoarele diesel) şi de ozon (O3) au scăzut uşor în aerul din Europa, potrivit cifrelor din 2015 pe care se bazează şi un studiu al Agenţiei Europene de Mediu (AEM).
Particulele în suspensie PM2,5, cu un diametru de 2,5 micrograme sau mai mici, sunt periculoase deoarece pot pătrunde foarte adânc în plămâni. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit un prag zilnic al calităţii aerului la 25 micrograme de PM2,5 în metrul cub de aer.
