Patru ani au trecut de la una din cele mai mari tragedii din istoria recentă a României – incendiul din clubul Colectiv. După seara de 30 octombrie 2015, 65 de tineri au murit, iar alţi aproape 200 au fost răniţi. Chiar şi acum, supravieţuitorii încă se luptă cu rănile, cu operaţiile şi cu coşmarurile trăite în zilele următoare incendiului. „Nu avem nimic”, spun ei, nici spitale pentru arşi, nici pansamente speciale, nici empatie din partea medicilor. După anchete, anchetuțe, încercarea de a găsi vinovați/țapi ispășitori, ce s-a schimbat la trei ani de la tragedia care a îngenuncheat România?
În seara de 30 octombrie 2015, câteva sute de tineri se aflau în clubul Colectiv din fosta fabrică Pionierul din Bucureşti, unde asistau la concertul trupei rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul „Mantras of War”. La ora 22.32, în timpul concertului izbucneşte un incendiu din cauza unor artificii de pe scenă, iar focul se extinde rapid în câteva secunde, scrie hotnews.ro
În acea noapte, 27 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 162 au fost răniţi şi transportaţi la unsprezece spitale din Bucureşti. În săptămânile care au urmat, 37 dintre supravieţuitori au murit în spitale. În vara anului trecut, un alt supravieţuitor din Colectiv, a cărui prietenă şi-a pierdut viaţa în incendiu, a murit. Bilanţul – 65 de morţi. Tânărul, a cărui prietenă a murit în Colectiv, s-ar fi sinucis. „Este vorba de un băiat ale cărui traume au continuat, aşa cum continuă în cazul tuturor victimelor din Colectiv”, spunea atunci Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv.
În 3 noiembrie 2015, mii de oameni au ieşit în stradă şi au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone. A doua zi, Victor Ponta a demisionat. Tot atunci, şi-a anunţat demisia şi primarul sectorului 4, Cristian Popesu Piedone.
Tot după tragedie, s-a descoperit că pirotehniştii care au adus artificiile de la Colectiv nici măcar nu citiseră instrucţiunile de folosire care erau, ce să vezi, în bulgară, dar care precizau clar că nu pot fi folosite în spaţii închise. Tot după tragedie, atunci când aveam să descoperim că mai bine de jumătate din Românie nu are aviz de funcţionare de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU )s-au schimbat regulile jocului. Dar, toate după tragedie… O Românie care plânge dar care- iar exemplele existente de-a lungul timpului au demonstrat-o- nu se schimbă niciodată cu adevărat.
Ce s-a schimbat și ce nu s-a schimbat în cei 4 ani de la Colectiv:
Cei mai mulți mari arși din Europa. România are, anual, între 600 și 800 de pacienți mari arși. Cazul Colectiv a fost doar vârful iceberg-ului și a atras atenția tuturor asupra lipsei condițiilor pentru tratarea acestor pacieți, fiind primul accident colectiv cu mari arși din țara noastră. Problema există însă dintotdeauna, iar rezolvarea ei întârzie. Ministrul interimar al Sănătății, Sorina Pintea, declară, pentru HotNews.ro, că România înregistrează lunar 70-75 de pacienți mari arși, cei mai mulți din Europa. O parte dintre ei sunt tratați în țară, o parte sunt transferați în străinătate.
- Improvizații și lipsă de educație. „Suntem o țară subdezvoltată, suntem o țară în care funcționează din plin cazanele de țuică, suntem o țară în care se ard miriști, suntem o țară unde în zona rurală oamenii se încălzesc foarte mult cu lemne, dau foc cu benzină la sobă și alte prostii. Sunt multe accidente, plus accidentele auto, se circulă mult pe GPL. Nu poți arde în România doar dacă te duci într-un club cu muzică mai dură, mai rock, că te bate Dumnezeu, cum s-a spus la momentul respectiv. Să nu uităm câte explozii de gaze sunt în țară, improvizații la aragaze, este multă inconștiență, lipsă de educație, curaj nebun, nu îmi dau seama”, subliniază Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din clubul Colectiv.
- Niciun centru pentru marii arși. Pacienții mari arși ar avea nevoie, pentru a fi tratați în condiții de maximă siguranță în România, de centre pentru mari arși. Centrele pentru mari arși sunt singurele structuri în care pacienții cu arsuri foarte grave, pentru cei de la Colectiv, pot fi tratați în condiții de maximă siguranță. România nu are deocamdată niciunul. Ar urma, în schimb, să se construiască, cu finanțare de la Banca Mondială, 4 centre pentru mari arși – două în București, unul la Timișoara și unul la Iași – despre care se vorbește încă din anul 2014. Cele 4 centre există în acest moment doar pe hârtie și nimeni nu știe când vor fi construite.
- Trei unități funcționale pentru arși. Două dintre ele, cu câte 5 paturi fiecare, au fost inaugurate luna aceasta la Timișoara și Iași. Unitățile funcționale pentru arși au condiții inferioare centrelor pentru mari arși, dar sunt un pas înainte față de ce avea România la momentul Colectiv. De asemenea, în Secția de Chirurgie Plastică și Recunostructivă a Spitalului Județean din Brașov, șeful secției, medicul Dan Grigorescu, a reușit să amenajeze, cu bani dintr-o sponsorizare, un sector pentru arși grav, cu două saloane și două paturi performante pentru acești pacienți. Practic, Unitatea funcțională pentru arși de la Brașov, dotată printr-o sponsorizare și inaugurată la începutul acestui an, a fost prima de acest fel din România.
Capitala României, fără condiții pentru arși. România mai are, teoretic, paturi performante pentru pacienții arși la Spitalul Floreasca (6 paturi) și la Spitalul de Arși din București (5 paturi). Despre Spitalul de Arși, atât supraviețuitorii incendiului din Colectiv, cât și medicii consultați de HotNews.ro, spun însă că nu îndeplinește nici pe departe standardele necesare pentru îngrijirea pacienților arși grav. Situația nu este strălucită nici la Spitalul Floreasca.
- Mecanism oficial de transfer al marilor arși în afara țării. La 4 ani de la Colectiv, suntem pentru prima dată foarte aproape de a avea un Mecanism oficial de transfer al marilor arși la tratament în afara țării, care prevede criterii exacte și transparente de selecție a pacienților care au nevoie de transfer și pașii care trebuie urmați. Mecanismul a fost elaborat în ultimul an la Ministerul Sănătății de un grup de lucru din care au făcut parte supraviețuitori ai incendiului din Colectiv și a fost o inițiativă a acestora. Mecanismul a fost aprobat de Sorina Pintea, dar așteaptă în acest moment și aprobarea Departamentului pentru Situații de Urgență. „Nu e normal ca un ministru să plângă la presă că nu a putut să trimită un pacient la timp și să meargă la primul ministru cu lacrimi în ochi să se roage ca să obțină niște bani… Într-o țară civilizată nu se întâmplă așa ceva”, spune Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului și unul dintre inițiatorii mecanismului.
- Recuperarea marilor arși, în aer. Pacienții mari arși nu pot face, în acest moment, recuperare în România, din cauză că nu există centre speciale de recuperare pentru ei. În plus, statul român nici nu decontează recuperarea pacienților mari arși în străinătate, cu excepția răniților din Colectiv, care beneficiază de o Ordonanță de Urgență în acest sens, valabilă până la finalul anului 2020. Supraviețuitorii incendiului din clubul Colectiv intenționează să militeze în continuare pentru ca Ministerul Sănătății să construiască centre de recuperare a pacienților cu arsuri, iar până atunci, să deconteze recuperarea în afara țării pentru pacienții care au nevoie.
- România nu are nicio bancă de piele. Singura bancă de piele din țara noastră s-a închis acum un an și jumătate. Ca și în cazul centrelor pentru mari arși, în anul 2014 s-au făcut planuri pentru înființarea a 4 bănci de piele, care au rămas pe hârtie. Băncile de piele sunt necesare pentru depozitarea de piele cu care sunt grefați pacienții cu arsuri, de preferat în primele 24 de ore de la accident/incendiu.
