Președintele Klaus Iohannis este așteptat să anunțe marți premierul desemnat, funcție pentru care este favorit Ludovic Orban. Anunțul ar urma să fie făcut de șeful statului la finalul unei noi runde de consultări în formulă restrânsă, de această dată cu Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor. USR, ALDE și UDMR au anunțat până acum condițiile pentru sprijinirea unui guvern liberal.
Luni, au fost la consultări cu președintele Klaus Iohannis liderii PMP, Eugen Tomac, Pro România, Victor Ponta, și ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, scrie hotnews.ro
Victor Ponta a declarat luni seară, la Digi 24, că în cursul zilei a avut o întâlnire cu președintele Iohannis, la Cotroceni, precizând că au avut o discuție „clară și scurtă”.
„Președintele urmează să facă mâine (marți – n.r.) anunțul privind primul-ministru și să vedem ce se întâmplă”, a mai spus Victor Ponta. El a precizat că nu i s-a cerut să susțină un guvern monocolor PNL și, de altfel, nici n-o va face.
La rândul său, Tăriceanu a declarat luni seară că ALDE nu va vota noul Executiv dacă PMP va face parte din el.
Potrivit sursei citate, marți, înaintea anunțului așteptat, Klaus Iohannis va avea noi consultări cu liderii PNL, Ludovic Orban, USR, Dan Barna, și UDMR, Kelemen Hunor.
Dan Barna a anunțat patru condiții puse de USR pentru a da votul de încredere viitorului guvern, repetând că formațiunea pe care o conduce va intra la guvernare doar după alegeri parlamentare.
De asemenea, Dan Barna a declarat luni că la consultările de astăzi de la Palatul Cotroceni îi va cere preşedintelui Klaus Iohannis să prezinte calendarul pentru a ajunge la alegeri anticipate.
Și UDMR pune condiții pentru susținerea noului guvern în Parlament – nu vrea alegerea primarilor în două tururi și nici ca în echipa guvernamentală să se regăsească europarlamentarul Rareș Bogdan care a avut, în trecut, reacții virulente la adresa Uniunii. Această ultimă problemă pare rezolvată, Rareș Bogdan nemairegăsindu-se în acest moment în draftul echipei guvernamentale, potrivit unor surse din partid.
Potrivit articolului 103 din Constituție, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. „Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.
În cazul în care Guvernul nu este validat în Parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.
Dacă Parlamentul respinge două propuneri de Guvern în termen de 60 de zile una de cealaltă, teoretic Legislativul poate fi dizolvat și organizate alegeri anticipate. Mai exact, potrivit articolului 89 din Constituţie, preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
Dar Parlamentul nu poate fi dizolvat, nici după respingerea a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale. Mai mult, potrivit Constituției, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României.