Un oraș plăcut este un oraș viu, în care zonele verzi îți insuflă o stare de bine, estompând cenușiul blocurilor și al străzilor. Primăria Craiova nu poate și nu vrea un oraș verde, cu un standard ridicat de viață, în care craiovenilor să le fie drag să trăiască. Spațiile verzi din proximitatea blocurilor au devenit adevărate șantiere de construcții, în locul lor răsărind o mulțime de clădiri.
Intrate în evidența municipalității, multe dintre ele ar fi putut fi protejate prin Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților. Aceasta prevede obligația administrațiilor locale să țină evidența spațiilor verzi de pe teritoriul lor administrativ prin constituirea registrelor locale ale spațiilor verzi, pe care să le actualizeze ori de câte ori intervin modificări. Cu toate aceste, Primăria Craiova nu se grăbește cu întocmirea registrului.
Abia în decembrie 2018 primăria a aprobat o HCL pentru Registrul local al spaţiilor verzi din intravilanul municipiului Craiova – Componenta Parcuri şi Terenuri Degradate, însă spațiile verzi din jurul condominiilor nu fac parte, evident, din această componentă, așa că sunt în continuare la mâna rechinilor imobiliari. Primăria Craiova promite, în corespondența purtată pe acest subiect, că până la data de 19 august 2019 vor fi elaborate toate componentele, inclusiv spațiile verzi compacte, unde intră și cele din jurul blocurilor.
Clujul are un astfel de registru din 2011, iar București din 2013. Administrația craioveană nu s-a grăbit. În schimb, dezvoltatorii imobiliari au prins curaj și au luat cu asalt spațiile de lângă blocuri, iar, cum nimic nu este întâmplător, ne întrebăm dacă această amânare este doar din vina incompetenței sau ascunde interese puternice. În tot cazul, în ultimii ani au dispărut fulgerător spații verzi din Craiova care ar fi putut fi salvate prin întocmirea registrul odată ce, potrivit art. 18 al Legii 24/2007, înstrăinarea și atribuirea terenurilor cu spații verzi se efectuează în condițiile prevăzute de lege, cu păstrarea destinației de spațiu verde, iar schimbarea destinației terenurilor înregistrate în registrul local al spațiilor verzi se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică. Este interzisă schimbarea destinației, reducerea suprafețelor ori strămutarea spațiilor verzi. Există și neajunsuri, căci o parte din spațiile verzi sunt înscrise în Cartea funciară drept curți-construcții, așa cum a fost semnalat mai demult în presa locală, iar astfel de terenuri nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi decât după îndeplinirea procedurii de expropriere.
Un alt aspect important de menționat este că legislația prevede un minim de 20 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor și un minim de 5% spații verzi publice. Deocamdată, nu știm dacă orașul nostru se încadrează în aceste limite, căci, în lipsa registrului, Primăria Craiova ne transmite că nu are date privind suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor, adică își invocă propria vină. Parcul Romanescu nu poate compensa absența spațiilor verzi din celelalte zone și nu poate asigura calitatea vieții unui întreg oraș.
Av. Lucian Săuleanu
