Tradiţionala sărbătoare a meşterilor ceramişti din România – „Cocoşul de Hurez”, a adus anul acesta la Horezu peste 100 de meşteri populari din toată ţara, timp de trei zile, în perioada 31 mai – 2 iunie, aceştia prezentându-şi ultimele creaţii într-o expoziţie unică în ţară.
„Cocoşul de Hurez” este cel mai mare şi cunoscut târg de ceramică tradiţională românească şi a sărbătorit zilele acestea 49 de ani de existenţă, scrie Agerpres.
„Cocoşul de Hurez” este cu siguranţă un brand naţional, unul dintre cele mai cunoscute din România. Se regăseşte pe aproape toate vasele care se realizează în localitate şi chiar dacă în ultimii ani ceramica de Horezu s-a transformat mult, dintr-una funcţională într-una aproape exclusiv decorativă, rămâne unul dintre „darurile de preţ care ne identifică ca naţie”, după cum spun reprezentanţii UNESCO din România, cei care, acum aproape şapte ani, au introdus meşteşugul milenar al horezenilor în patrimoniul imaterial al lumii.
Anul acesta, participarea la târg a fost mai slabă faţă de ediţiile anterioare. Au fost prezenţi cu standuri proprii aproape 80 de ceramişti din marile centre de ceramică din ţară – Hunedoara, Gorj, Argeş, Maramureş, Harghita, Olt, Mehedinţi şi Vâlcea. Acestora li s-au alăturat alţi aproximativ 40 de artizani care au adus în atenţia iubitorilor de artă populară autentică meşteşuguri vechi, cum ar fi ţesutul şi sculptura în lemn, care vin să întregească tabloul artei tradiţionale româneşti.
Primarul oraşului, Nicolae Sărdărescu a spus că, deşi a trecut aproape o jumătate de secol de la prima ediţie, sărbătoarea olarilor vâlceni a reuşit să-şi păstreze scopul – acela de a promova ceramica locală. Meşterii olari spun chiar că timpul scurs de atunci nu le-a alterat deloc pasiunea şi dorinţa de a nu-şi abandona tradiţia milenară. Dimpotrivă, i-a ambiţionat să ţină în viaţă acest meşteşug care le-a adus şi încă le aduce un imens capital de imagine.
În cei aproape 50 de ani de târg, autorităţile locale au reuşit să strângă la Horezu una dintre cele mai mari colecţii de obiecte ceramice din ţară. Pentru că toate piesele participante la concursul de creaţie, organizat cu acest prilej, sunt donate galeriei de artă din oraş, aceasta a ajuns să deţină în prezent peste 4.000 de obiecte de ceramică. Din lipsă de spaţiu, doar aproximativ 2. 000 dintre piesele donate de-a lungul timpului sunt expuse şi pot fi admirate. Autorităţile locale spun însă că anul acesta vor muta galeria în satul Olari, într-un spaţiu de 1.400 mp şi acolo vor putea să expună mai multe dintre piesele din colecţie.
Povestea acestui târg de ceramică tradiţională a început în vara anului 1970, când organizatorii festivalului de folclor „Cântecele Oltului” au introdus o secţiune specială dedicată olăritului, conferindu-i astfel ceramicii din zonă o aură mai mare decât cea pe care o avea, prin exploatarea simbolurilor specifice zonei Horezu – spirala, cocoşul şi pomul vieţii. În parcul dintre stejarii seculari, actuala locaţie, târgul se desfăşoară din 1974, anual reunind aici olari din toate centrele de ceramică din ţară.