România se confruntă cu numeroase deficiențe în implementarea politicilor de mediu europene, de la lipsa investițiilor și incapacitatea de a folosi eficient fondurile UE, până la încălcarea legislației și depășirea normelor de poluare admise, cu efect direct asupra sănătății românilor. Sunt informații din cel mai recent raport de mediu al Comisiei Europene despre țara noastră.
Comisia Europeană a trimis deja România la Curtea Europeană a Justiției din cauza nerespectării valorilor convenite pentru calitatea aerului, iar ultimul raport scoate în evidență numeroase probleme care necesită rezolvare urgentă. Însă guvernul are alte noțiuni privind urgențele dacă stăm să analizăm tema OUG-urilor din ultimii doi ani. Relaxarea legislației anti-corupție este mult mai importantă pentru aleșii noștri decât luarea unor măsuri pentru a reduce poluarea aerului, care pune în pericol sănătatea cetățenilor.
Nu mai este o surpriză pentru noi că pericolul generat de poluare nu este luat în serios de autorități, mai ales după toate demersurile făcute local împotriva amenințărilor venite dinspre centrala nucleară și depozitul pentru deșeuri radioactive de la Kozlodui și după povestea halucinantă a gropii de gunoi din intravilanul Craiovei. De altfel, în ceea ce privește managementul deșeurilor, Comisia Europeană atenționează că România trebuie să investească puternic dacă vrea să atingă țintele europene și că există o problemă serioasă legată de proporția considerabilă de deșeuri depozitate la rampe de gunoi. Țara s-ar putea confrunta cu probleme serioase de capacitate a acestor depozite în viitor și ar putea, de asemenea, să încalce legislația privind deșeurile. Nu există investiții relevante în domeniu, un cadru legislativ stabil, lipsesc instrumentele necesare pentru devierea deșeurilor de la rampele de gunoi, precum instituirea unei taxe de rampă și acțiuni clare și decisive împotriva rampelor neautorizate. Ar fi de adăugat nu doar că România nu descurajează depozitarea la rampe de gunoi, așa cum subliniază Comisia, dar și că autorizează rampe în interiorul orașelor, așa cum se întâmplă la Craiova, prin derogare de la lege!
Raportul menționează și infrastructura minimală pentru colectarea selectivă din surse domestice – toată infrastructura de colectare selectivă din acest moment este bazată pe aducerea la centre de colectare. Chiar dacă populația reciclează selectiv, containerele destinate sortării deșeurilor sunt, de cele mai multe ori, pline, așa cum se poate observa în imaginile surprinse în Craiova, în patru locuri diferite din cartierul Rovine unde sunt amplasate astfel de recipiente. Și presa locală a sesizat în trecut neridicarea la timp a containerelor pline. Motivul este unul singur: managementul defectuos al administrației locale, care nu acordă atenția necesară reciclării și nu derulează programe serioase în acest domeniu.
Rata de reciclare în România este extrem de scăzută, mult sub media UE. Țara noastră se numără printre statele care au un risc mare de a rata ținta de reciclare a deșeurilor municipale 2020, conform Comisiei Europene, existând un clivaj uriaș față de alte state membre. Dar aleșii sunt preocupați cu alte probleme pentru a lua măsuri imediate în privința acestor probleme.
Raportul Comisiei Europene poate fi accesat aici: http://ec.europa.eu/environment/eir/pdf/report_ro_en.pdf
Av. Lucian Săuleanu
(va urma)
