Primăria vrea să combată sărăcia şi să promoveze incluziunea socială pentru comunitatea craioveană defavorizată din zona Fântânii Popova, monument istoric al oraşului. În acest sens accesează fonduri europene. Aproape 8 milioane lei. Ce va face mai exact? Va revitaliza Fântâna Popova, va amenaja aici un spaţiu în care oamenii săraci să socializeze şi va reabilita patru străzi.
Proiectul „Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei în comunităţile defavorizate din municipiul Craiova – faza II – zona Fântâna Popova” va fi depus spre finanţare pe Programul Operaţional Regional. Pentru aceasta, consilierii locali municipali sunt chemaţi joi, în şedinţă, să îl voteze.
Conform unui raport întocmit de municipalitate, proiectul prevede „revitalizarea spaţiilor publice din comunitatea marginalizată prin reabilitarea monumentului istoric-fântâna pentru băut apă de tip cișmea Popova şi amenajarea spaţiului verde ce împrejmuieşte fântâna, în suprafaţă de 590 mp ca un spaţiu de socializare pentru locuitorii comunităţii”. De asemenea, se va moderniza infrastructura publică „din zona urbană marginalizată Fântâna Popova prin reabilitarea a 4 străzi din cadrul comunităţii, înlocuire branşamente şi reţele de apă potabilă şi introducere canalizare pluvială pe 4 străzi”.
Străzile care ar urma să fie reabilitate sunt: Popova, Mirăslău, Prutului şi Nedeea. Se vor reface şi trotuarele.
În ceea ce priveşte Fântâna Popova, lucrările ce vor fi realizate sunt: „amenajarea amplasamentului: reabilitare, împrejmuire, amenajare peisagistică a zonei verzi, amenajare spaţiu de socializare, dotat cu băncuțe și pubele de gunoi; dotarea cu iluminat decorativ; reabilitarea bazinului de apă şi a jgheabului aferent; refacerea pavimentului deteriorat din jurul fântânii; refacerea tencuielilor;realizarea unui trotuar de gardă; revizuirea şarpantei şi înlocuirea completă a învelitorii, se vor completa contravântuirile și clestii lipsă și se vor înlocui elementele deteriorate; reabilitarea distribuției de apă rece prin înlocuirea conductelor existente cu țevi noi, înlocuirea parțială a instalației de la fântâna de perete care va fi alimentată în continuare de la rețeaua stradală de alimentare cu apă”.
Valoarea totală a proiectului pentru realizarea celor de mai sus este de 7.983.243,53 lei (inclusiv TVA). Primăria contribuie cu 2% din această sumă.
Fântâna Popova, poate, cea mai veche din oraş
Fântâna Popova este probabil cea mai veche dintre fântânile din oraşul Craiova, notau reprezentanţii Primăriei într-un proiect anterior care prevedea reabilitarea monumentului istoric, construit undeva la începutul secoului al XVII-lea.
Este situată în sudul municipiului Craiova, în actualul cartier Romaneşti, la capătul străzii Fântâna Popova, capăt în care pătrund alte trei străzi: strada Popova, strada Nedeia şi strada Bucura.
“Construcţia executată la începutul sec. al XVII-lea, înainte de 1613, a fost refăcută în 1651- 1652 de către domnitorul Matei Basarab. Este probabil că acestei refaceri i se datorează forma şi structura actuală, pentru că pisania, în litere chirilice menţionează că fântâna a fost făcută după ce era părăsită, şi fiind întemeiată. Fântâna este reparată în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, după 1775, de către Alexandru Vodă Ipsilanti. Ulterior, construcţia trece peste cutremurele majore din anii 1802, 1889, fără a exista alte menţiuni privind posibile intervenţii asupra ei, până în anul 1905, când are loc o resturare din nou, aşa cum menţionează noul ei proprietar Constantin N. Michail. Este mai mult decât probabil că forma şi structura din 1652 sunt păstrate, având în vedere marele respect datorat domnitorului Matei Basarab, de aici şi sintagma cuprinsă în pisanie: „ …am restaurat-o din nou şi în urma serviciului divin a sfinţirei apelor am slobozit-o …”. Probabil că în urma cutremurului din anul 1940, fântâna suferă şi ea o serie de degradări, astfel încât în anul 1957 are loc o reparaţie generală. De aici încolo, nu mai sunt consemnate menţiuni privind intervenţii capitale asupra fântânii, dar este de presupus că au mai avut loc reparaţii locale şi în urma marelui cutremur din anul 1977, precum şi în urma cutremurelor mai mici din anii 1986, 1990, 2004, 2005 şi poate chiar după 2013. Se poate presupune că intervenţiile efectuate au avut caracter local, de reparaţii ale tencuielii, zugrăveli, şi eventuale înlocuiri ale elementelor degradate ale şarpantei şi învelitorii. Forma şi structura actuală par să conserve forma şi structura din prima refacere de la 1652, singura intervenţie, la o primă cercetare in situ, care este total neadecvată fiind materialul actual al învelitorii – şindrilă bituminoasă vopsită în verde. Forma acoperişului este specifică unei învelitori din lemn – şindrilă, aşa cum s-a executat la alte numeroase ctitorii ale lui Matei Basarab. În fapt şi vocabularul morfologic al faţadelor indică apartenenţa construcţiei la stilul epocii lui Matei Basarab: cornişa, asiza din cărămizi în zimţi, colonetele angajate, nişele-ocniţe, arcul trilobat, retragerile succesive în adâncime a elementelor”, se arată într-un istoric al monumentului, publicat de Primăria Craiova.
