Infrastructura rutieră, marea problemă a ţării, a fost punct cheie în discursurile susţinute la Formul Industriei Auto 2019, de la Craiova.
Premierul Viorica Dăncilă, dar şi ministrul Transporturilor Răzvan Cuc au afirmat că au înţeles mesajul românilor care au cerut, în stradă, autostrăzi şi că se preocupă de acest lucru.
Reprezentanţii Ford, au cerut din nou, investiţii în infrastructură, investiţii care le sunt promise de ani de zile.
„În discuţiile anterioare cu Guvernul am primit angajamente clare privind momentul finalizării tronsoanelor 1 şi 2 ale drumului expres Craiova-Piteşti, incluzând cele două şosele de centură, din jurul oraşelor Slatina şi Balş, precum şi calendarul de lucru pentru tronsoanele 3 şi 4. Am subliniat, încă o dată, guvernului, faptul că este foarte important ca dumnealor să-şi îndeplinească aceste angajamente. În plus, faţă de acest drum expres, am solicitat şi un calendar de lucru clar pentru autostrada Piteşti-Sibiu şi reabilitarea legăturilor feroviare Timişoara-Craiova şi Craiova-Calafat.
Investiţiile noastre se bazează pe angajamentele guvernului român de a aduce îmbunătăţiri importante în infrastructura de transport”, a declarat Ian Pearson, preşedintele Ford Craiova, afirmând că infrastructura rămâne o „problemă majoră” cu care se confruntă.
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a precizat că licitaţia pentru loturile III şi IV din drumul expres Craiova-Piteşti, care fusese anulată, va fi reluată până la finele lui aprilie.
„Pe lotul II avem un constructor român care a devansat termenul de elaborare a proiectului tehnic. Aşteptăm să vedem aceeaşi mobilizare şi la lotul I pentru că, practic, devansarea termenului implică şi o execuţie mult mai rapidă a acestui proiect. Loturile III şi IV le vom lansa până la sfârşitul lunii aprilie, pe SICAP. Sper să nu mai avem alte probleme, mai ales după ce vom face şi aceste modificări la legislaţia pe achiziţii. Eu am înţeles foarte bine mesajul românilor şi nerăbdarea românilor”, a declarat ministrul.
El a făcut un scurt istoric al proiectului drumului expres, afirmând că întârzierile au fost cauzate de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice şi că va propune modificarea acesteia.
„Am lansat proiectarea şi execuţia pentru acest obiectiv de investiţii, s-a demarat licitaţia. O firmă care nu a participat la licitaţie a contestat rezervele de implementare din acest proiect, rezerve care veneau tocmai să ajute firmele în momentul în care aveau anumite probleme de ordin financiar şi nu ajungeau cheltuielile neprevăzute din proiect. Maine la ora 11 va avea loc comisia de industrie şi juridică şi voi merge cu nişte modificări pe pachetul de legislaţie pe parte de achiziţii”, a mai declarat ministrul Transporturilor.
Acesta a mai afirmat că se vor face investiţii la calea ferată: „Pentru tot coridorul avem documentaţie pregătită, vorbim de Timişoara-Caransebeş, Caransebeş-Craiova, Craiova-Calafat. Undeva spre sfârşitul lunii vom lansa proiectarea şi execuţia pe toate cele trei secţiuni de cale ferată”.
Despre întârzieri… Băsescu şi statul paralel sunt de vină
Premierul Viorica Dăncilă a declarat că guvernele PSD au construit 500 de kilometri de autostradă, amintind că fostul preşedinte Traian Băsescu afirma că ne ajung drumurile naţionale.
„Oamenii au dreptate, au dreptate să fie supărați pentru ritmul în care s-a lucrat în acest domeniu. Însă, adevărul trebuie spus până la capăt. În guvernările PSD s-au făcut peste 500 km de autostradă din cei existenți. În alte guvernări au fost zero km! Și să nu uităm că ministrul Transporturilor din anul 1999, devenit apoi președintele României, ne explica faptul că România nu are nevoie de autostrăzi, ne ajung drumuri naţionale. Ne luptăm de ani buni cu această mentalitate profund greșită, dar și cu o serie de piedici puse parcă intenționat de unii. Da, este o problemă esențială pentru dezvoltarea viitoare a României însă acest lucru nu îl putem rezolva decât punând umărul la acțiune, nu făcând circ și declarații politice”, a afirmat Dăncilă.
Ministrul Răzvan Cuc a adus în discuţie „statul paralel”, susținând că angajații nu semnau actele „de teamă”.
El a spus că „oamenii erau terorizați de statul paralel, de tot felul de amenințări, că dacă semnezi te duci la pușcărie” din acest motiv nu au fost semnate mai multe contracte privind infrastructura de transport.
„A fost tot timpul teroare, tot timpul eu le-am cerut angajaților din servicii, din companii să dea dovadă de mai mult curaj în abordarea problemelor, să nu se lase intimidați de ceea ce vedeau pe la televizor: plimbări pe la DNA, arestări dimineața.
În contextul acesta, mulți oameni au spus că nu vor să facă act adițional la contract, că s-ar putea interpreta, în condițiile în care pe noi ne-ar fi ajutat să deblocăm un proiect sau să mergem mai departe, și era un lucru legal, dar le era frică să semneze”, a precizat ministrul Răzvan Cuc.
