Autori:
Florin Păsătoiu,
Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate
Cristian Nițoiu,
Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate
Institute for Diplomacy and International Governance, Loughborough London University
Relațiile dintre Vest și Rusia au ajuns la unul dintre cele mai tensionate momente de la sfârșitul Războiului Rece. Neîncrederea reciprocă domină acum modul în care Statele Unite sau Uniunea Europeană interacționează cu Rusia. Mai mult, retragerea Federaţiei Ruse şi a SUA din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (eng. INF), plasează România într-o poziție de vulnerabilitate, drept una dintre țintele principale ale Kremlinului în cazul unui conflict pe continentul european. Acest punct a fost subliniat recent și în discursul privind starea națiunii al președintelui Vladimir Putin.
În contextul în care relațiile bilaterale dintre Federația Rusă și România rămân captive unei logici a descurajării militare, regulile elementare în politica de apărare și securitate necesită măsuri de consolidare a încrederii și detensionare a crizelor, tot mai diversificate; și aceasta în condițiile în care amenințările devin din ce în ce mai evidente și cu agenție multiplă, iar incertitudinea și nesiguranța complică și mai mult măsurile de politică externă, de securitate și de apărare.
Ce își propune Comisia?
Adeseori constatăm că din necesități care aparent țin de „interesul național”, ambele părți recurg la propagandă și dezinformare ignorând efectele pe termen mediu și lung.
Pierzând din vedere faptul că diplomația publică poate facilita construirea unor relații pe termen mediu-lung și dezvoltarea unui context prielnic politicilor guvernamentale, în ultimii ani au lipsit acțiuni punctuale care să urmărească conștientizarea, dezvoltarea de competențe specifice și dialogul structurat între cele două țări.
În acest context, eforturile Comisiei bilaterale pentru diplomație publică sunt îndreptate în principal spre detensionarea relațiilor bilaterale, contribuind astfel la îmbunătăţirea raporturilor dintre România, respectiv Uniunea Europeană și Rusia, prin întărirea încrederii de ambele părți. Cu prilejul reuniunii de la Moscova, membrii români și ruși ai Comisiei au dezbătut într-o atmosferă deschisă și responsabilă o serie de inițiative care pot contribui la crearea unei atmosfere detensionate în relațiile dintre România (Uniunea Europeană) și Federația Rusă.
Inițiativa Comisiei bilaterale urmărește să încurajeze dialogul la nivelul experților și cetățenilor, care să poată contribui la consolidarea relațiilor normale între Rusia și România.
Astfel, în perioada 17-20, a.c, o delegație compusă din experți din cadrul Centrului pentru Politică Externă și Studii de Securitate și Fundația EURISC s-a deplasat la Moscova pentru a participa la prima întâlnire în formatul Comisiei bilaterale. Delegația a avut întâlniri la sediul Academiei Diplomatice și la Ministerul Afacerilor Externe. În acest sens a fost stabilit planul de lucru pentru anul 2019/2020 care cuprinde proiecte de cercetare, evenimente și publicații ce abordează teme precum: securitatea la Marea Neagră, infrastructuri critice, întărirea capacității de reziliență la actualele provocări (șocuri) globale și regionale, inteligența artificială, cooperarea economică și integrarea regională.
Următoarele întâlniri de lucru ale Comisiei bilaterale vor avea loc la Viena, Geneva și Bruxelles.
Delegația română a fost primită cu interes de ambasadorul Markus Ederer, având loc o sesiune de briefing în cadrul Delegaţiei permanente a Uniunii Europene în Federaţia Rusă. În acest context au fost discutate teme de interes comun precum necesitatea dezvoltării diplomației publice în complementarea eforturilor Uniunii Europene și ale statelor sale membre de a normaliza relațiile cu Federația Rusă, precum și oportunități pentru promovarea dimensiunii multilaterale în relațiile internaționale dintre state.
Cum a luat ființă Comisia?
Ințiativa de a înființa Comisia bilaterală pentru diplomație publică este un demers exclusiv al Centrului pentru Politică Externă și Studii de Securitate și Centrul pentru Diplomație Publică, Dialogul Culturilor și Cultelor Mondiale al Institutului de Probleme Curente și Internaționale al Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Rusiei, ambele semnatare ale Memorandumului de colaborare de la București din data de 19 octombrie 2018.
Comisii și eforturi asemănătoare au fost inițiate și în alte state membre ale UE precum Germania, Italia, Franța, Austria sau Slovacia. Ideea principală din spatele tuturor acestor eforturi este că dialogul și detensionarea relațiilor cu Rusia sunt singurele moduri viabile pentru conservarea stabilității climatului de securitate pe continentul european.
Comisia bilaterală nu are nici o componentă politică și reunește foști ambasadori, profesori universitari, cercetători, experți independenți și jurnaliști. Domeniile prioritare ale cooperării Părților, în conformitate cu scopurile Memorandumului semnat, sunt:
– desfășurarea cercetărilor științifice comune în domeniile politicii mondiale, relațiilor internaționale multilaterale și cele bilaterale;
– susținerea de către Părți a eforturilor reciproce pentru publicarea articolelor în mass-media rusești și românești privind agenda internațională și cooperarea umanitară;
– organizarea cercetărilor științifice comune privind problemele actuale internaționale de interes reciproc, organizarea lecțiilor, master-class-urilor și a altor expuneri;
– schimbul de experiență în pregătirea viitorilor specialiști din domeniul relațiilor internaționale, tinerilor diplomați și a cercetătorilor;
– desfășurarea de către Părți a ședințelor comune, conferințelor și a altor forumuri cu implicarea reprezentaților proeminenți interesați din ambele țări, cu referire la discutarea evenimentelor de natură culturală, științifică, politică, economică și altele din agenda bilaterală, cu scopul elaborării propunerilor privind îmbunătățirea lor.
De ce încurajăm dialogul?
În baza singurului Tratat (Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare între România şi Federaţia Rusă) care reglementează relațiile bilaterale cu Federația Rusă, ambele Părți s-au angajat să „creeze condițiile necesare pentru extinderea de legături directe între organizațiile și asociațiile politice, sindicale, profesionale, de femei, de tineret și altele” (art.13), „să încurajeze extinderea contactelor între cetățenii celor două state în scopuri […] culturale și științifice” (art.15).
Uniunea Europeană prin Serviciul de Acțiune Externă subliniază faptul că „UE și Rusia se recunosc ca parteneri pe scena internațională” și că, deși ultimele evenimente de pe continentul european au condus la înghețarea dialogului, „Rusia rămâne un partener natural pentru UE și un actor strategic care luptă împotriva provocărilor regionale și globale”.
Noi apreciem că prin dialog constructiv putem să dezvoltăm o capacitate de reziliență mai mare a societății per ansamblu, de a contribui efectiv la prevenirea și atenuarea conflictelor într-o logică în care pragmatismul ar trebui să fie guvernat de principii (așa cum se stipulează și în Strategia Globală a Uniunii Europene).
Insăși NATO prin poziția secretarului general Jens Stoltenberg insistă asupra necesității de „a lucra cu Rusia și de a gestiona o relație dificilă cu Rusia […] pentru că dialogul nu este un semn al slăbiciunii ci un semn al curajului […] recursul la dialog este necesar pentru că Rusia este vecinul nostru, Rusia rămâne aici și Rusia nu va pleca nicăieri”.
Este necesar să proiectăm și să evaluăm relațiile bilaterale în integralitatea lor având în vedere impactul acestora asupra Uniunii Europene în general dar mai ales asupra Alianței Nord Atlantice; lipsa unor mecanisme de prevenire și detensionare în caz de criză potențează riscurile de a atrage într-un conflict direct ambele organizații internaționale cu consecințe devastatoare asupra întregului continent.
A privi dincolo de sancțiuni este nu doar un exercițiu tehnic menit să fundamenteze politicile publice. Este responsabilitatea oricărui stat membru al Uniunii Europene să contribuie la facilitarea unei arhitecturi de securitate care ține cont de transformările în relațiile internaționale de la nivel regional și global.
Restabilirea normalității în relațiile bilaterale cu Federația Rusă nu este menită a schimba interesul României față de democrația liberală și piața liberă, aceasta rămânând un exemplu constant al aplicării statului de drept, al libertăților individuale și ale drepturilor omului. Însă, este necesar a discuta transparent și deschis subiecte urgente care sunt de importanță critică pentru interesul nostru național, de la securitate la relațiile economice, științifice și culturale.
Pentru ca România să fie evaluată și cooptata în mod serios în relațiile internaționale ca „ancoră de stabilitate” și ca „promotor al democrației liberale”, subliniem necesitatea ca România să-și augmenteze rolul regional. Însă, aceasta nu este posibilă cu o politică externă în repaus și o politică de securitate dominată de logica descurajării.
