,,… poetul născut printre brazi se deosebeşte de cel născut în câmpie. Universul ce împrejmuieşte Valea Copcii seamănă întru totul cu spaţiul ondulat blagian constituit din urcuş/coborâş, … Timpul e aici cel arhetipal, illo tempore, spaţiul e şi el plin de spiritul ancestral, e marcat de spiritus loci. „E timpul să înveţe el singur uitarea”,… „aşteptându-l la capătul poemului pe Dumnezeu” (a se vedea Schiţă despre frig şi moarte)”, zice Academicianul Mihai CIMPOI. (Critice, VIII, 2009). Eu zic că Florian Copcea, un scriitor prolific, cum veți vedea mai jos, a alunecat ancestral, cu deosebit talent, dar și cu spirit, între deal/vale pe geologia culturii, asemeni fenomenului de peneplenă geografică, altfel, probabil, s-ar fi prăbuşit de pe calul alb al valorii.
Scriitorul Florian Copcea s-a născut la 28 iunie 1952, în satul Valea Copcii, comuna Şimian, judeţul Mehedinţi. Şcoala primară o urmează în satul natal, iar liceul în Târgovişte. Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Târgu Jiu şi al Colegiului Hyperion Bucureşti, specialitatea management. Şi-a luat doctoratul în filologie la Academia de Ştiinţe a Moldovei, sub conducerea academicianului prof. univ. dr. Mihai Cimpoi, cu lucrarea „Ideea europeană în opera lui Mihai Eminescu”. A fost redactor la Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a României. Este director al revistei de literatură, cultură şi dialog european Vorba Noastră, cu distribuţie în străinătate. Face parte din colegiile de redacţie ale prestigioaselor reviste europene de cultură şi literatură Curtea de la Argeş (condusă de academicianul Gheorghe Păun), Lumina (din Serbia). A debutat cu poezie în cotidianul Zori Noi din Suceava (1970), iar editorial cu volumul de proză scurtă „Iarna de acum un veac”, la Editura Facla din Timişoara (1982).
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, al Asociaţiei Scriitorilor din Voivodina (Republica Serbia), al Uniunii Scriitorilor de Limbă Română din Chişinău, şi al Societăţii Scriitorilor Danubieni. Este cercetător ştiinţific la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. Organizează, din 1990, Festivalul internaţional de literatură „Mihai Eminescu”.
A colaborat, timp de peste 40 de ani, la publicaţii din ţară şi străinătate. A scris peste 400 de studii ştiinţifice în domeniile literatură, istorie şi folclor. Multe dintre cărţile sale au fost premiate cu ocazia unor evenimente culturale desfăşurate în România, Rusia, Serbia, Macedonia, Ucraina, Franţa, Turcia, Anglia şi Republica Moldova. O parte din creaţiile sale au fost traduse în limbile rusă, bulgară, macedoneană, sârbă, franceză, engleză şi turcă. A participat cu comunicări la peste 50 de simpozioane naţionale şi internaţionale. I s-au decernat peste 150 de premii literare, dintre care amintim: Distincţia de aur „Lumina”, (14-15 decembrie 2007), Novi Sad, Serbia; Premiul „Apollon” pentru literatură (2017), Sm. Mitroviţa, Serbia, Premii ale Uniunii Scriitorilor din România, în anii 1993, 1998 şi 2016. În anul 2017, i s-a conferit Medalia „Dimitrie Cantemir” pentru promovarea operei lui Mihai Eminescu, din partea Academiei de Ştiinţe a Moldovei. I s-a decernat în 2018 premiul „Eminescu” al Festivalului Internaţional de Literatură „Drumuri de spice”, Uzdin, Serbia. La Congresul Mondial al Eminescologilor din Republica Moldova primeşte Medalia „Eminescu” pentru promovarea literaturii române. Este membru al „Cercului Honoris Causa – Lumina”, Pancevo, Serbia. În 15 ianuarie 2019 i se decernează Premiul Eminescu pentru cartea „O istorie a liricii românești din Serbia”, apărută la Editura Academiei Române/ Editura Libertatea a Casei de Presă și Editura Libertatea, Panciovo, Serbia.
Volume publicate (selectiv):
Iarna de acum un veac, 1984; Drumul bărbaţilor, 1985; Natură albă cu Elisabeth, 1987; Viaţa cea de toate zilele, 1988; Mereu în inima ţării (colectiv), 1988; Livada cu statui, 1990; Inorogul de lut, 1992; Muşcătura câinelui de pază, 1993; Te sărut, iubita mea, 1994; Risc îmi iau revanşa, 1995; Pe viaţă, pe moarte, 1996; A vie, a mort, 1996; Poeme, 1996; Mag în labirint, 1997; Dictatura dincolo de dictatură, 1998; Cealaltă moarte, 1998; In hoc signo vicent, 1998; Na zivot, na smrt Aleksandra, 1999; Ultimul Abel, 1999; Poeme, 2000; Eminescu în şapte ipostaze, 2000; Tudor Vladimirescu, martir al redeşteptării naţionale româneşti, 2001; Scurtă istorie a poeziei româneşti din Voivodina, 2002; 13 poeme, 2002; Cele mai frumoase poezii, 2002; Biserica din Fântânile Negre, 2002; Demiurgii, 2002; 1/2, 2003; Însingurarea zeilor, 2003; Noua tentativă de imitare a nemuririi, 2004; Panorama poeziei contemporane basarabene, 2005; Dor de Eminescu, (antologie), 2005; Poemele cititorului în stele, 2006; Scriitori mehedinţeni în peisajul literaturii române contemporane, 2006; Însingurarea zeilor (ed. a-II-a), 2006; Eseu despre poezie, 2006; Turnul, 2006; Biserica românilor din Serbia de nord – est, 2007; Istoriografia românilor din Serbia de nord – est, 2008; Reacţii în lanţ, 2008; Arhietipurile poeziei, 2009; Istoriografia românilor din Serbia de nord – est, (ed. a II-a), 2009; Timoc. Dicţionar de evenimente, 2009; Retezarea (p)omului în cuvânt, 2009; Metamorfoze, 2010; Ahab, 2010; Critice I, 2011; Mihai Cimpoi – zeul nenăscut al culturii române, 2012; Timoc. Trimis special, 2012; Metamorfoze (ed. a II-a), 2013; Modelarea intelectual-europeană a lui Mihai Eminescu, 2013; Vă las rănile mele, 2013; Tudor Vladimirescu, 2014; Scriitori români din Serbia, 2014; Eminescu. Ideea europeană, 2014; Peregrin prin Ţara Severinului, 2015; Aripi şi între aripi – Borges, 2015; Umbră de şoim, clipa, 2016; Lexiconul poeţilor români din Serbia, 2016; Ahab, agent secret, 2016; Folclor din comuna Şimian, 2016; Avatarurile românilor din Serbia, 2016; Virginia Popovici sau „paralaxele” criticii româneşti din Serbia, 2017; Ideea europeană în opera lui Mihai Eminescu, 2017; Fior, 2017; Mihai Cimpoi: logos şi ontos, 2017; Ideea europeană la Eminescu, 2017; (Uni)vers, 2018; Dicţionar de regionalisme, 2018; Critice II, 2018; Memorialul preoţilor români din Primul Război Mondial, 2018; Preoţi mehedinţeni în Primul Război Mondial, 2018; Poeziile lui Mihai Eminescu transpuse în limba sârbă, 2018; Iosif Coriolan Buracu – „preot trebuincios în timp de pace şi în timp de război”, 2018; Academicianul Mihai Cimpoi: Mihai Eminescu sau noua ipostază a Geniului, 2018; O istorie a liricii româneşti din Serbia, 2018; Critice II (ed. a II-a), 2019; Pulbere de gânduri, 2019.
