Disensiunile apărute în ultimul timp între autoritățile locale, dar și între acestea și operatorul depozitului de la Mofleni, Eco Sud, demonstrează încă o dată că împotrivirile tuturor celor care au criticat actualul amplasament al gropii de gunoi erau fundamentate, iar Craiova a fost sacrificată inutil. Masterplanul care a invocat necesitatea de a stabili definitiv depozitul de deșeuri pentru întreg Doljul în intravilanul orașului nostru se află într-un blocaj total, iar autoritățile sunt incapabile să gestioneze și să lămurească situația cu Ecosud. Viziunea îngustă și incompetența ne-au aruncat într-un cerc vicios, în care blocajele se tot repetă. În timp ce orașe din țară au reușit să rezolve probleme mult mai importante în dezvoltarea lor, noi nu reușim nici măcar să ne adunăm gunoiul. Și asta după ce autoritățile au făcut derogări de la lege ca să ni-l aducă sub nas în loc să înțeleagă că soluția cea mai bună era mutarea sa.
În anexa I din Directiva europeană nr. 31 din 26/04/1999 privind depozitele de deșeuri este precizat că, la stabilirea unui amplasament, se vor avea în vedere distanţele de la perimetrul rampei de gunoi la zonele de locuit şi de agrement, cursuri de apă, ape stătătoare şi la alte zone agricole sau urbane. Dacă luăm groapa de gunoi a Craiovei ca studiu de caz pornind de la aceste premise, vom observa că ne aflăm la limita iraționalului. Să reluăm coordonatele. Amplasament: Depozitul de la Mofleni. Zone de locuit în apropiere: Cartierul Mofleni, zone de agrement: parcul Lunca Jiului (în prezent, Tineretului), cursuri de apă: râul Jiu.
E imposibil de înțeles cum a putut interpreta Primăria Craiova acest text al Consiliului Uniunii Europene în condițiile în care, în 2002, a considerat oportună amplasarea unui depozit la 500 de metri de casele din Mofleni, în imediata apropiere a râului Jiu și a Parcului Lunca Jiului. A bifat, astfel, toate interdicțiile menționate în directivă, înțelegând, parcă, pe dos indicațiile textului. Mai mult decât atât, municipalitatea își asuma prin contract să sprijine întru totul operatorul, la acea vreme SC Systema Ecologic SRL (în prezent, ECO SUD) în obținerea de urgență a tuturor avizelor necesare realizării și punerii în funcțiune a depozitului. Stă scris negru pe alb la art. 27 din contractul de asociere nr. 17/2002. Nu doar că a ales să construiască o groapă de gunoi într-un loc complet greșit, dar a și oferit sprijin necondiționat pentru a se asigura că obiectivul primește toată documentația legală care i-ar permite funcționarea, lăsând să înțeleagă, din această prevedere contractuală, că obiecțiile ar fi în afara discuției. Un lucru cel puțin discutabil, căci procesul de obținere a avizelor ar trebui să fie, de fapt, tocmai un mijloc de verificare a respectării condițiilor necesare, cu scopul de a nu permite producerea unor erori precum cea cu care Craiova e nevoită acum să trăiască.
Pentru a-și lua toate măsurile de siguranță, operatorul a avut grijă să prevină orice posibil blocaj care ar fi putut surveni ulterior din partea administrației. Art. 23 prevede că, în cazul în care, ca și consecință a oricărui eveniment care să conducă la responsabilitatea directă a Consiliului Local al Municipiului Craiova, se va determina în mod definitiv sau pentru o perioadă mai mare de 12 luni blocarea activității depozitului, Consiliul Local al Municipiului Craiova va trebui să restituie Systema Ecologic contravaloarea investițiilor realizate de Systema Ecologic la prețul actualizat, daune care apar urmare a nerespectării obligațiilor, inclusiv cele aferente perioadei rămase până la scadența validității prezentului contract. Cum ar mai putea părea credibile, dată fiind această prevedere, încercările invocate în trecut de anumiți aleși locali de a strămuta groapa? Același lucru se menționa și în masterplanul pentru deșeuri al CJ Dolj, care amintește depozitul de la Mofleni ca singurul conform cu legislația europeană, motiv pentru care acesta e potrivit să se transforme în polul de colectare a tuturor deșeurilor din județ. Cu alte cuvinte, pentru că în Craiova a existat o groapă de gunoi conformă, iar în restul județului niciuna, toate celelalte localități județene, în care au funcționat gropi ilegale, au fost, pur și simplu, salvate de mizerie de către orașul devenit bun samaritean, obligat să preia toate gunoaiele Doljului, în ciuda tuturor neajunsurilor amplasamentului. „Vinovată” de respectarea legii, așa a ajuns Craiova să aibă în intravilan o groapă de gunoi cu porțile deschise pentru mizeria din peste 100 de localități.
Să nu scăpăm din vedere unul dintre cele mai importante elemente din acest tablou: deși distanța prevăzută de lege dintre un depozit de deșeuri și locuințe este de 1 kilometru, groapa de la Mofleni a primit aviz aflându-se la 500 metri de casele oamenilor. Agenția pentru Protecția Mediului a oferit acordul de mediu invocând un studiu de impact asupra sănătății populației realizat de Ministerul Sănătății, care ar fi concluzionat că cetățenii nu sunt expuși niciunui pericol. La prima vedere, studiul pare cel puțin superficial: este lipsit complet de trimiteri bibliografice și de date concrete, invocă, în schimb, „numeroase studii”, expune teorii cu privire la riscuri și factori poluanți și menționează un impact estimat pentru mai multe tipuri de poluare pentru amplasament, cuantificat în plusuri, fără a menționa, însă, pe ce date sunt fundamentate respectivele estimări. Drept urmare, într-o adresă transmisă Ministerului Sănătății, Acțiunea pentru Renașterea Craiovei a solicitat lămuriri privind studiile și datele care au stat la baza estimărilor impactului nesemnificativ asupra sănătății populației, informații care nu reies clar din Studiul elaborat de Minister. Ce a făcut Ministerul Sănătății? A redirecționat cererea către Direcția de Sănătate Publică (DSP) Dolj fără a oferi răspuns la niciuna dintre solicitări. La rândul său, DSP Dolj a pasat mingea în terenul Institutului Național de Sănătate Publică, iar instituția a oferit, în primă instanță, un răspuns halucinant. Deși solicitările noastre se refereau concret la studiul din anul 2004, ISP a transmis că „legislația privind elaborarea studiilor de impact asupra sănătății populației din anul 2003 până în prezent a suferit modificări, respectiv a apărut Ordinul MS nr. 119/2014 cu modificările și completările ulterioare. După apariția acestui ordin, la INSP nu a fost depusă nicio solicitare privind studiul de impact asupra sănătații pentru Depozitul de Deșeuri Mofleni”. Așadar, înțelegem din cele transmise că după apariția noilor norme, ar fi trebuit ca autoritățile să se implice pentru o actualizare a datelor. În ceea ce privește datele pe care a fost fundamentat studiul din 2004, INSP spune că nu deține informațiile, deși acesta a fost elaborat sub semnătura instituției: „Nu deținem informații privind studiile și datele care au stat la baza estimării impactului asupra stării de sănătate a populației în cazul depozitului pentru deșeuri Mofleni, iar persoanele care au efectuat studiul în anul 2004 și-au încetat activitatea în cadrul instituției (pensie)”. Practic, dacă o persoană se retrage din activitate, instituția nu mai răspunde pentru activitatea acesteia?!
- Lucian Săuleanu
