Riscul de producere a avalanşelor, în majoritatea masivelor, este mare, la altitudini de peste 1.800 de metri, deoarece vremea se încălzeşte şi zăpada se va topi, anunță meteorologii.
Stratul de zăpadă măsur, vineri la prânz, 259 de centimetri la Bâlea-Lac, 178 de centimetri la Cuntu, 160 de centimetri la Vârful Ţarcu, 140 de centimetri la Vârful Omu, 105 centimetri la Vârful Călimani, 97 de centimetri la Parâng, 125 de centimetri la Sinaia, etc.
De asemenea, și în munţii Făgăraş există risc mare – respectiv gradul 4 pe o scară de la 1 la 5 – de producere a avalanşelor la altitudini de peste 1.800 de metri, pe fondul încălzirii vremii. Zăpada se va umezi puternic în partea superioară şi se va topi, iar apa rezultată se va acumula în pelicule deasupra straturilor mai dure din interior, pelicule peste care, spontan, straturile instabile din partea superioară vor aluneca cu uşurinţă.
Sub 1.800 de metri, temperaturile vor creşte semnificativ şi vor determina umezirea şi topirea accelerată a stratului, ducând la declanşarea avalanşelor spontane.
Şi în munţii Bucegi, Ţarcu, Godeanu şi Parâng, riscul de producere a avalanşelor este mare la altitudini de peste 1.800 de metri, iar în munţii Vlădeasa – Muntele Mare, Rodnei, Călimani, Bistriţei şi Ceahlău riscul este însemnat, respectiv gradul 3 pe o scară de la 1 la 5.
