La data de 25 noiembrie a fiecărui an este marcată, la nivel internațional, Ziua pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor. Evenimentul este unul important, în contextul în care acest fenomen este tot mai des întâlnit în rândul acestui segment de populație și este, pe bună dreptate, o încălcare gravă a drepturilor omului.
La 17 decembrie 1999, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 54/134, a stabilit marcarea în fiecare an, la 25 noiembrie, a Zilei internaţionale pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor. Cu acest prilej, Organizaţia Naţiunilor Unite a invitat guvernele, organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale să organizeze activităţi menite să trezească conştiinţa publică în faţa acestor probleme.
Activiştii pentru drepturile femeii marchează ziua de 25 noiembrie ca o zi împotriva violenţei începând din 1981. Această dată comemorează asasinarea, în 1960, a celor trei surori Mirabal din Republ
În România, prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi, implicit, a violenţei în familie, reprezintă o parte integrantă a politicii de stat pentru protecţia familiei şi de sănătate publică, fiind soluţionată legislativ prin Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, modificată prin Legea nr. 25/2012. Legea nr. 25/2012 stipulează că „prevenirea şi combaterea violenţei în familie face parte din politica integrată de ocrotire şi sprijinire a familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale şi reprezintă o importantă problemă de sănătate publică şi constituie, totodată, un obiectiv de interes naţional”.
Totodată, Guvernul României a aprobat, la 23 septembrie 2015, proiectul de lege privind ratificarea Convenţiei Consiliului Europei pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, adoptată la Istanbul, în 2011. Convenţia cuprinde clauze generale, dar şi măsuri concrete, precum înscrierea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în constituţiile şi legislaţiile naţionale şi abrogarea tuturor legilor şi practicilor discriminatorii, măsuri de sensibilizare şi de educare, obligaţia de a crea servicii de sprijin specializate pentru femeile victime ale violenţelor şi deschiderea unor refugii, dar şi obligaţia de a înscrie interdicţia de abuzuri în legile naţionale.ica Dominicană, care militau pentru respectarea drepturilor lor, potrivit aceleiaşi surse.
