Proiectantul a subevaluat lucrările de reabilitare a Casei Dianu, monument istoric pe care Consiliul Judeţean Dolj îşi doreşte să îl transforme în Muzeul al Cărții și Exilului Românesc, cu bani europeni. Din acest motiv, constructorii nu s-au arătat interesaţi de proiect. Administraţia judeţeană a cerut reevaluarea lucrărilor, iar noua valoare a investiţiei urmează să fie aprobată, joi, în şedinţa consilierilor doljeni.
Potrivit raportului ce însoţeşte proiectul care va fi supus joi votului consilierilor judeţeni, valoarea estimată iniţial a contractului de lucrări a fost de aproape 13 milioane lei, cu TVA. Constructorii au apreciat însă că suma este mult prea mică pentru realizarea lucrărilor.
„Până în prezent, procedura de atribuire a acestui contract a fost anulată de trei ori pe cale administrativă, ca urmare a faptului că nu a fost depusă nicio ofertă până la data şi termenul limită de depunere, în pofida faptului că în SICAP au fost înscrişi, de fiecare dată, potenţiali ofertanţi interesaţi de procedură. Pe durata derulării procedurilor, doi dintre potenţialii ofertanţi au transmis informări către autoritatea contractantă, referitoare la faptul că motivul pentru care nu au depus oferte este legat de valoarea estimată a lucrărilor, considerând că aceasta este subestimată”, se arată în raportul menţionat.
În urma unei analize a documentaţiei, s-a ajuns la concluzia că „este necesară actualizarea Devizului general, ca urmare a considerării preţurilor actuale din piaţa construcţiilor, de exemplu costul manoperei medii, creşterea preţului carburanţilor şi altor materiale, inflaţia”.
Valoarea devizului actualizat este de peste 22,5 milioane lei, cu TVA, cu circa 2 milioane lei mai mult decât a fost prevăzut iniţial. Valoarea contractului de lucrări se modifică şi ea, ajungând la aproape 14,5 milioane lei.
În urma acestor modificări, arată reprezentanţii administraţiei judeţene, valoarea contractului de finanţare nerambursabilă va creşte cu 2 milioane lei, ajungând la un total de aproximativ 22,8 milioane lei. Pentru aceasta, Consiliul Judeţean Dolj va încheia un act adiţional la contractul de finanţare nerambursabilă cu ADR SV Oltenia.
În urma punerii la punct a documentaţiei, va fi lansată o nouă licitaţie pentru găsirea unui constructor care să vrea să ducă la bun sfârşit proiectul.
Termenul de realizare a lucrărilor este de 24 de luni.
Casa Dianu, de pe strada 24 Ianuarie din Craiova, este monument istoric ce datează de la 1900-1905.
Casa, împreună cu alte două corpuri de clădire, se află într-o curte de 1.300 de metri pătrați. Imobilul are un regim de înălțime pe trei niveluri (demisol, parter, mansardă) cu trei căi de acces. Intrarea principală prezintă un șir de trepte exterioare, acoperite de o marchiză, și unul de trepte interioare care dau într-un vestibul ce asigură accesul și la demisolul clădirii. Sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, perioada din care datează edificiul, corespunde perioadei în care oraşul Craiova a trecut prin profunde transformări edilitare: sistematizarea reţelei stradale, amenajarea şi modernizarea unor grădini publice importante, construirea şi consolidarea unor edificii publice şi particulare, mărturii ce atestă atmosfera şi efervescenţa creatoare a anilor 1900.
A fost locuința familiei Dianu, un neam de moșieri numeros și binecunoscut în Craiova începutului de secol XX, care a dat însă și o serie de intelectuali (magistrați, profesori și scriitori – frații Constantin N. Dianu și Dumitru N. Dianu, Costel Dianu, Romulus Dianu), dar și comercianți (Ioan Dianu). Ulterior, clădirea a fost sediul Școlii de Artă „Cornetti”, iar în prezent se află în proprietatea Consiliului Județean Dolj, sub administrarea Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman”.
Clădirea se află într-o stare de degradare iar, prin proiectul menţionat anterior, administraţia judeţeană vrea să o consolideze şi restaureze pentru ca apoi să o transforme într-un Muzeu al Cărții și Exilului Românesc.
Noul muzeu va beneficia de documentele și volumele de carte donate de academicienii Basarab Nicolescu, Dinu C. Giurescu și Dan Berindei, pentru care vor fi amenajate săli speciale. Muzeul va cuprinde și fonduri de carte, precum și mobilier ce au aparținut lui Mircea Eliade, biblioteca și fondul personal al lui Leonid Mămăligă, dar și Arhivele Cenaclului de la Neuilly și ale Asociației Hyperion.
