Marin Şerban, din Găneasa, a înfiinţat o plantaţie de meri, după 13 ani în care a muncit pentru alţii, în Italia. Acum, merele sale bio ajung la italieni, nemţi şi alţi europeni, regretul olteanului fiind că românii preferă merele mai ieftine dar pline de pesticide.
Şerban a reuşit să acceseze o finanţare de peste 239.000 de euro, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Submăsura 4.1a – Investiţii în exploataţii pomicole. Investiţia a presupus dotarea plantaţiei de 6,66 hectare cu utilaje agricole moderne, cu o instalaţie de irigat şi cu o plasă antigrindină şi antiinsecte. Fermierul povesteşte că ideea de a investi în România i-a venit când era la muncă în Italia, unde lucra tot într-o plantaţie de meri. Când a auzit că merele româneşti sunt greu de vândut, i-a venit ideea să se axeze pe producţia bio.
„Am lucrat în Italia vreo 13 ani şi uitându-mă, prin 2012, la televizor, la Viaţa Satului, am văzut că toată lumea încearcă să ia fonduri europene. Am zis să încercăm şi noi să facem o fermă, să facem ceva acasă. Am ales să produc mere pentru că asta ştiam să fac. Când m-am hotărât, prin 2013, şi am început să cumpăr terenul, am văzut un reportaj cu sute de tone de mere care se vindeau la preţuri derizorii, 70-80 de bani pe kilogram. Atunci mi-a venit ideea să facem ceva diferit faţă de toată lumea, să facem ecologic, bio. De atunci, am pornit cu bio”, a declarat Marin Şerban.
El îşi aminteşte că, în urmă cu trei ani, conceptul de bio era aproape necunoscut de funcţionarii români din instituţiile subordonate Ministerului Agriculturii.
„Ţin minte că în 2015, când am venit şi am înregistrat livada la APIA ca bio nici nu ştiau ce înseamnă ecologic, ce cod să-mi dea, am stat vreo două luni să o punem pe picioare. Primele două hectare le-am înfiinţat în anul 2014, iar în 2015 am înfiinţat pe banii mei încă aproape patru hectare. Apoi, anul trecut am accesat pe măsura 4.1a 200.000 de euro, cu 90% finanţare, pentru sistemul de irigat cu picurare şi plasele antigrindină, dar şi utilaje”, povesteşte fermierul.
Marin Şerban nu înţelege de ce românii preferă să cumpere mere mai ieftine, care sunt produse „convenţional”, adică cu ajutorul pesticidelor. El şi-a propus să schimbe acest lucru şi vrea să investească într-o hală frigorifică şi să nu mai exporte fructele în Italia ci să vină la Găneasa cei care vor produsul său.
„Producţia este bună, iar ca desfacere, le ducem pe toate în Italia, din păcate. Noi cumpărăm merele otrăvite de afară. Eu n-am nimic cu cei care fac mere convenţional. Eu am făcut asta şi ştiu ce înseamnă, chiar mâncăm otravă. Merele nostre cele bune, pentru că nu vrem să dăm un leu în plus, le ducem în Italia şi la nemţi şi le mănâncă ei. Sper ca de anul viitor, am încă un proiect care este eligibil, dar fără finanţare pentru că nu a întrunit punctajul. Vreau să înfiinţez încă 10 hectare de livadă, spaţii frigorifice, să nu mai duc merele nicăieri, să le ţin şi să le vindem aici, şi o maşină de făcut suc natural”, a mai declarat Marin Şerban.
Bărbatul spune că mai are până să poată vorbi de amortizarea investiţiei.
„Banii accesaţi au contat foarte mult. Să iei 180.000 de euro nerambursabili, nu-i strângeai nici în două vieţi muncind. E greu să estimez câţi bani am băgat din buzunarul propriu, nu i-am scos încă, pentru că abia de anul acesta am început să producem. Merii, atunci când i-am cumpărat, i-am luat mai mici, cu trei-patru euro, investiţie de aproximativ 100.000 de euro. Cred că în trei-patru ani o să scot toată investiţia. Tot ce am strâns în Italia şi bani împrumutaţi am investit aici”, a mai spus fermierul.
Plantaţia de meri a lui Marin Şerban a fost vizitată, în repetate rânduri, de reprezentanţi ai Minsterului Agriculturii şi chiar de către ministrul Petre Daea. Joi, a fost rândul directorului AFIR, Adrian Chesnoiu. Acesta a afirmat că fermierul din Găneasa este un model pentru românii care vor să revină în ţară.
„Dumnealui este un beneficiar care poate fi dat exemplu. Este un tânăr român care a învăţat şi a dobândit expertiză într-o ţară cu un pic înaintată în ceea ce înseamnă absorbţia fondurilor europene, în Italia, şi a ales să se întoarcă acasă. A venit în România, a depus un proiect cu finanţare, în exerciţiul 2007-2013, a pornit cu o suprafaţă de 2,78 hectare, un început bunicel. Pe livada pe care o vizităm astăzi de trei hectare, unde a continuat plantarea, a văzut ce înseamnă lipsa forţei de muncă şi migrarea forţei de muncă din România către piaţa vestică, a văzut ce înseamnă să nu fii tehnologizat, lucrările se făceau manual, şi a văzut cât de greu e să meargă mai departe cu tratamente foarte costisitoare şi tot ce implică acest lucru. A depus un proiect la noi în exerciţiul acesta, 2014-2020, a accesat o sumă nerambursabilă de aproximativ 200.000 de euro, bani ce i-au permis să se doteze şi vedem investiţiile: un tractor de ultimă generaţie, plase de protecţie anti-insecte şi anti-grindină, o platformă de recoltare şi alte utilaje”, a spus Chesnoiu.
Sfatul oficialului din Ministerul Agriculturii este ca producătorii agricoli să se asocieze pentru a-şi putea desface mai uşor producţia.
„Noi, Agenţia, am fost şi suntem alături de fermierii români, de toţi cei care doresc să iniţieze o investiţie în agricultură. Vorbind cu beneficiarul, ne spunea cât de greu este să intri pe piaţa românească, ce mare diferenţă este între mărul românesc, ca şi preţ şi valoare propriu-zisă, şi ce vine din Vest. În Polonia, am văzut cum un grup de 65 de producători, strânşi într-o cooperativă, a accesat aproape 35 de milioane de euro, au pus toate producţiile în comun şi au reuşit să încheie contracte cu toate marile lanţuri de magazine, astfel încât să poată avea continuitate şi o marjă foarte mare de profit. Am văzut acolo încă un lucru, că ei şi importă mere, la preţuri derizorii, dar de foarte bună calitate din România şi alte ţări şi le vând ca şi mere poloneze. Sfatul meu pentru beneficiar este să identifice alţi producători mici din zonă, să se adune într-o cooperativă şi să se organizeze”, a conchis Adrian Chesnoiu.
