Ziua Europeană a Avocatului, sărbătorită la 25 octombrie, a fost dedicată de Baroul Dolj apărării reputaţiei avocatului Adi-Remus Ciucă, avocat pe care procurorii DIICOT l-au reţinut pe 10 octombrie acuzându-l de favorizarea făptuitorului, dar pe care instanţele l-au pus în libertate constatând, aşa cum afirmă apărătorii săi, că nu există probe împotriva sa. Avocaţii vorbesc despre abuzuri ori atitudini nepotrivite ale unora dintre procurori.
În după-amiaza zilei de 11 octombrie, structura centrală a DIICOT anunţa printr-un comunicat de presă că „la data de 10.08.2018 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Craiova au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura reţinerii pentru o perioadă de 24 de ore a inculpaţilor CIUCĂ ADI-REMUS şi MICLESCU MARIUS, pentru săvârşirea infracţiunilor de favorizarea făptuitorului și influențarea declarațiilor”.Pe scurt, aceştia erau acuzaţi de DIICOT că ar fi încercat să ajute doi dintre inculpaţii din dosarul proxeneţilor care duceau tinere la produs în saune din Anglia, determinând victimele să dea declaraţii false, fie promiţându-le bani, fie ameninţându-le.
În comunicatul din 11 octombrie, DIICOT mai anunţa că în cursul acelei zile „inculpaţii urmează să fie prezentați Tribunalului Dolj cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile”. Numai că aceştia au fost prezentanţi nu la Tribunal, ci la Curtea de Apel Craiova care a respins solicitarea de arestare preventivă a avocatului Ciucă, în vreme ce pe Miclescu l-a plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.
Conform apărătorilor lui Ciucă, decizia instanţei craiovene cu privire la avocat a fost menţinută şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În aceste condiţii, consiliul Baroului Dolj a decis că reputaţia avocatului Adi-Remus Ciucă trebuie apărată şi, joi, de Ziua Europeană a Avocatului au semnalat public problemele cu care se confruntă avocaţii în raport cu unii dintre procurori.
„Consiliul Baroului Dolj a hotărât în unanimitate ca în această zi, Ziua Europeană a Avocatului, să tragă un semnal de alarmă cu privire la modalităţile în care anumiţi procurori tratează avocaţii. Acesta vreau să fie un moment de solidaritate al tuturor avocaţilor doljeni şi a avocaţilor români şi a Baroului român în general. Este un moment de solidaritate faţă de colegul nostru Adi-Remus Ciucă cu scopul de a-i apăra reputaţia profesională care în mod nejustificat şi iremediabil i-a fost afectată. Aşa cum Consiliul Barourilor Europene a hotărât ca ziua de astăzi să se desfăşoare sub acest îndemn, anume de ce sunt importanţi avocaţii, cu alte cuvinte apărarea apărătorilor, am crezut că cel mai potrivit este să avem un caz concret, nu că ni l-am fi dorit, dar iată că aşa s-a întâmplat să fie, caz concret în care un avocat, un apărător are nevoie, la rândul lui, de apărare. Este clar că avocaţii pentru a-şi putea defini şi duce la îndeplinire rolul lor social trebuie să fie independenţi de orice ingerinţă politică, judiciară, guvernamentală. Noi înţelegem ce înseamnă să fii într-o astfel de procedură, dar în momentul în care se încalcă o anumită linie, practic apare această problemă a afectării apărării în general, inclusiv al cetăţenilor nu doar al unui avocat. Se constată în ultima vreme că apărătorii dreptului, avocaţii, sunt din ce în ce mai hărţuiţi, supuşi ameninţărilor şi chiar supravegherilor sau crimelor. Este o realitate, o realitate în România, o realitate în Europa”, a declarat decanul Baroului Dolj, avocatul Lucian Săuleanu.
„Nu vreau ca un alt avocat din România să păţească acest lucru”
Săuleanu a menţionat şi cine este procurorul de care, potrivit decanului, mai mulţi avocaţi s-au plâns, dar a afirmat că nu este un caz singular.
„În concret, Consiliul Baroului Dolj a apreciat că măsura luată de DIICOT-Serviciul Teritorial Craiova nu a fost una rezonabilă şi a avut efecte negative cu privire la toţi avocaţii. Şi Curtea de Apel Craiova şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au constatat că, şi citez, nu există probe din care să rezulte presupunerea rezonabilă că Adi Remus Ciucă ar fi săvârşit infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi că, dimpotrivă, toate activităţile pe care le-a desfăşurat s-au circumscris exercitării activităţii de avocat. În aceste condiţii, am constatat, urmare a informaţiilor primite de la zeci de avocaţi, în special de penal, că doamna procuror Augustina Cioplea de la DIICOT Craiova a avut o atitudine total nejustificată, nu numai în cazul dânsului, dar total nejustificată. Mulţi avocaţi s-au plâns de acest lucru. Nu este o chestiune singulară şi pronunţ numele dânsei pentru că prea mulţi avocaţi doljeni au venit şi mi-au spus că se poartă necorespunzător, că nu există comunicare, că are chiar atitudini defăimătoare. Nu este singulară şi o spun răspicat, în calitatea mea de decan, nu pot să mai tolerez astfel de situaţii. Eu ca decan de patru ani de zile nu am o comunicare instituţională cu parchetele. Mă simt eu jignit ca decan că nu pot să conving Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova să pună un program mai lung şi distinct pentru avocaţi şi avocaţii trebuie să stea la coadă şi să piardă timpul. E o dovadă că nu se înţelege rolul avocaţilor. Este adevărat că, din păcate, anumiţi procurori, repet anumiţi, pentru că sunt şi procurori care îşi fac meseria, dar foarte mulţi au atitudini de superioritate, defăimătoare şi chiar jignitoare la adresa avocaţilor. Sunt convins că această situaţie va fi corectată. Procurorii vor trebui să găsească o altă modalitate de a colabora cu noi, avocaţii, în activitatea de zi cu zi, cum, spre exemplu, instanţele judecătoreşti din Craiova o fac, pentru că reuşesc să comunice. Eu ca decan nu am putut în patru ani să mă întâlnesc cu reprezentanţii parchetelor. Este un zid care devine din ce în ce mai gros. Şi asta în primul rând în defavoarea avocaţilor. Şi s-a văzut acest caz. Nu vreau ca un alt avocat din România să păţească acest lucru. Grav este că se întâmplă cu prejudicierea cetăţenilor români pentru că dacă avocatul este supus unor astfel de măsuri, ce să mai facă simplul om care nu are nici capacitate, nici posibilităţi, nici pregătirea necesară. Este un moment în care trebuie să înţelegem că singura noastră armă de bun-simţ este solidaritatea şi că numai în acest fel vom putea să demonstrăm într-adevăr că noi ne facem treaba. Baroul Cluj s-a alăturat oficial nouă în acest demers”, a mai afirmat decanul Baroului Dolj.
Vicepreşedinte al Uniuniunii Naţionale a Barourilor din România, fost decan al Baroului Dolj, avocatul Ion Turculeanu a vorbit despre o abatere disciplinară a DIICOT pentru care „cineva ar trebui să răspundă”.
„De-a lungul anilor am refuzat să credem că asemenea lucruri se întâmplă. Astăzi când i s-a întâmplat lui Adi Ciucă lucrurile au ieşit din normal. Consider că reacţia Baroului Dolj a fost una justificată. Cred că trebuie să dăm dovadă de solidaritate şi să spunem că nu se mai poate. Trebuie să ne învingem frica. Cum să accept că trebuie să ne lăsăm telefoanele la porţile parchetelor. Pentru că ne este frică? Cum putem accepta ideea să ni se spună în sălile de judecată: să veniţi şi data viitoare deşi este şi avocat ales. Pentru că ne taie din onorariile care şi aşa sunt prăpădite. Este timpul să spunem că nu se mai poate întâmpla unui avocat ceea ce i s-a întâmplat lui Adi Ciucă. Cred că este un moment de răscruce şi atitudinea Baroului Dolj cred că va fi însuşită de majoritatea sau de toate Barourile din ţară. În acest moment trebuie să schimbăm cursul mersului avocaturii. În calitatea mea de vicepreşedinte voi susţine la Consiliul din luna decembrie apărarea reputaţiei avocatului Adi Ciucă, solicitare pe care a adresat-o Baroului Dolj, Baroul Dolj urmând să o trimită Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Cred că obligaţia de abţinere pe care o au procurorii trebuie să fie una reală. Nu formală. În mod firesc ar fi trebuit să se abţină de la orice comunicat către presă atât cât se putea, poate unele mai scurte şi fără informaţii concrete din dosar. După soluţiile pe care le-au pronunţat Curtea de Apel Craiova, Înalta Curte de Casaţie, poate că ar fi trebuit să revină cu acea informaţie aceleaşi instituţii care au dat informaţii presei. Altminteri obligaţia aceasta încălcată înseamnă abatere disciplinară. Ar trebui să răspundă cineva pentru aceasta. Nu este posibil să îl târâm pe Adi Ciucă prin mass-media ca pe un infractor şi după ce se pronunţă soluţiile care constată că nu s-a întâmplat nimic, el să rămână aşa. Vom lua, vă promit, măsuri şi în această chestiune în ceea ce priveşte obligaţia de abţinere pe care o au reprezentanţii parchetelor până când se soluţionează cauza”, a declarat Turculeanu.
Sloganul de anul acesta al Zilei Europene a Avocatului a fost „De ce sunt importanți avocații? Apărarea apărătorilor Drepturilor Omului și a Statului de Drept”, iar Dragoş Nicu, prodecan Baroul Dolj, spune că, de fapt, întrebarea care se pune este: Împotriva cui trebuie apăraţi avocaţii? Dragoş Nicu a ţinut să atragă atenţia şi asupra modului în care problemele avocaţilor sunt luate în seamă şi eventual soluţionate chiar de către forurile de conducere ale profesiei: „Preşedintele UNBR, domnul avocat Gheorghe Florea, a publicat un articol zilele trecute în care a sesizat foarte corect că asta este întrebarea. Din păcate a ratat ocazia de a arăta că este conectat la problemele avocaţilor din ţară şi la problemele profesiei. Pentru că articolul este lung, plictisitor şi nu spune nimic. E o meteahnă mai veche a multora din conducerea Uniunii de a nu spune lucrurilor pe nume, de a face politica struţului: negăm o problemă, înseamnă că nu există. Da, avocaţii trebuie apăraţi. Poate trebuie apăraţi şi de probleme din interiorul profesiei, cum zicea şi domnul Florea, dar nu le-a identificat corect. O problemă din interiorul profesiei este chiar pasibilitatea organelor de conducere ale Uniunii cu privire la soarta profesiei. Avocatura este o profesie dinamică, în permanentă evoluţie şi noi avem o lege din 1995, iar avocaţii nu beneficiază de nicio luare de poziţie când se află într-o situaţie în care s-a aflat recent domnul Ciucă. Ce facem cu ameninţările externe? Cea de care se plâng cel mai des avocaţii, nu doar din Dolj ci de oriunde, este abuzul. Abuzurile cărora cad victime avocaţii. Noi teoretic trăim într-o societate democratică, iar într-o societate democratică rolul avocatului este unanim recunoscut la nivel declarativ. La noi, când este şi de pus în practică, victimele abuzului la care sunt supuşi avocaţii deveniţi chiar dumneavoastră, cetăţenii. Injustiţia la adresa lui Adi Remus Ciucă cel târât în arestul poliţiei pentru că şi-a exercitat profesia este o ameninţare la adresa tuturor. Avem text special în legea 51/ 1995 art 39 alin 3 care spune că avocatul nu răspunde în legătură cu consultaţiile oferite justiţiabililor. Ei bine, pentru asemenea consultaţii, un tânăr avocat de perspectivă, tatăl unei fetiţe de doi ani, a fost reţinut pentru 24 de ore şi plimbat pe la Curtea de Apel cu cătuşele la mâini ca să constate Curtea de Apel Craiova că nu şi-a făcut decât meseria şi să îl pună în libertate. Contestaţie, Înalta Curte constată acelaşi lucru: Adi Remus Ciucă şi-a făcut meseria. Nu au existat indicii pentru săvârşirea unei infracţiuni. Asta au spus instanţele”.
Avocaţi: Reţinerea, măsură neoportună şi disproporţionată
Avocaţii lui Adi-Remus Ciucă au venit cu explicaţii în cele susţinute de reprezentanţii conducerii Baroului Dolj.
„Atât reţinerea dumnealui pe 24 de ore, măsură preventivă privativă de libertate, cât şi ulterior solicitarea de arestare preventivă a acestuia pentru 30 de zile am apreciat-o noi, şi cred că nimeni nu contestă aceste aspecte, ca fiind o măsură total neoportună şi disproporţionată din mai multe puncte de vedere. Primul criteriu care conduce la ideea unei măsuri preventive neoportune şi disproporţionate este aceea privind statutul dumnealui socio-profesional. Acest criteriu, chiar în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezintă unul din principalele aspecte analizate de la caz la caz atunci când se discută luarea unei măsuri preventive. Şi Înalta Curte a statuat în numeroase rânduri, e o practică frecventă, faptul că a avea un anumit statut socio-profesional cum este acela al dumnealui de avocat cu experienţă reprezintă o veritabilă garanţie cel puţin că buna desfăşurare a procesului penal poate fi asigurată cu dumnealui în stare de libertate. În al doilea rând, avem data săvârşirii presupuselor infracţiuni, fapte, reţinute în sarcina dumnealui. Vorbim despre nişte fapte care s-ar fi săvârşit în urmă cu mai bine de doi ani, într-un dosar care este deja pe rolul instanţelor de judecată, soluţionat în primă instanţă cu soluţii de condamnare pentru persoanele trimise în judecată la pedepse aspre. Învinuirile formulate de procurorul care l-a reţinut ulterior pe domnul avocat s-au confirmat şi după doi ani spui că în ciuda acelor condamnări dumnealui a încercat să influenţeze declaraţiile părţilor vătămate. La doi ani, în aceste condiţii, măsura nu se mai justifică. De regulă, măsurile preventive se iau într-o perioadă imediat ulterioară săvârşirii faptelor, pentru că atunci este riscul cel mai mare privind pericolul pentru ordinea publică, privind oprobriul public şi aşa mai departe. Ca atare coroborând statutul socio-profesional cu data faptelor, măsura este disproporţionată şi neoportună”, a afirmat avocatul Victor Dumitrică.
Mandat de percheziţie refuzat cu o zi înainte de reţinere
Mai grav este, potrivit acestuia, că procurorii ceruseră, cu o zi înainte de a-l reţine pe Ciucă, mandat de percheziţie, mandat pe care nu l-au obţinut pentru că nu ar fi avut „indicii” cu privire la încălcarea legii de către avocatul craiovean.
„Atunci când s-a dispus reţinerea dumnealui şi ulterior fiind propus spre arestare preventivă procurorul de caz a încălcat dispoziţiile definitive ale judecătorului de cameră preliminară investit în cauză. Judecătorul de drepturi şi libertăţi, în faza de urmărire penală, este suveran. În data de 9 octombrie, procurorul de caz i-a solicitat judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Craiova autorizarea unor percheziţii domiciliare la sediul profesional al domnului avocat Ciucă Adi Remus, solicitare care a fost respinsă cu următoarea motivare: „nu se constată existenţa unor indicii privitoare la persoanele ce au calitatea de avocat”. Pe 10 octombrie dimineaţa, printr-o singură ordonanţă, un singur act al procurorului, se extinde urmărirea penală cu privire la fapta dumnealui, dumnealui este făcut suspect şi inculpat, prin aceeaşi ordonanţă, şi ulterior reţinut. În data de 10 e dus la arestare preventivă şi înaintea Curţii de Apel Craiova procurorul de şedinţă spune că nu s-a schimbat nimic de pe data de 9 până la data de 11 când s-a soluţionat propunerea. Păi dacă în data de 9 judecătorul de drepturi şi libertăţi spune că nu se constată indicii privind persoanele care au calitatea de avocat şi în cauză nu s-a schimbat nimic, cum poţi după două zile să vii şi să-l propui la arestare? Cum poţi după numai o zi să iei o măsură preventivă privativă de libertate de 24 ore. Autorizarea unor percheziţii domiciliare necesită doar existenţa unor indicii privitoare la săvârşirea unor fapte. Luarea unei măsuri preventive privative de libertate, cum e arestarea preventivă, presupune existenţa unor probe. Dacă pe 9 nu erau nici măcar indicii ca să dispui o percheziţie la sediul profesional al dumnealui şi între timp nu s-a schimbat nimic, cum poţi pe 10 să iei o măsură preventivă privativă de libertate şi pe 11 să-l duci chiar la arestare? Modul în care s-a procedat faţă de dumnealui în prezenta cauză, în primul rând este un atac evident la adresa profesiei de avocat şi în al doilea rând reprezintă o gravă încălcare şi lipsă de respect faţă de dispoziţiie definitive ale judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova. Acum suntem noi, asta nu înseamnă că în locul nostru nu putea fi un procuror sau nu putea fi un judecător, în aceeaşi manieră dus acolo. Nu vreau să intru în chestii politice precum discuţiile privind vechimea în profesie ca să accezi la DNA sau DIICOT, dar procurorul de caz care l-a reţinut pe dumnealui are grad de procuror de judecătorie. Conform Codului de Procedură Penală român, ca să cercetezi un avocat trebuie să ai grad de procuror de Curte de Apel cel puţin. E adevărat, DIICOT este o structură în cadrul PICCJ, dar s-a acces în structura aceasta a Parchetului – DIICOT pe bază de interviu şi sunt în cadrul acestei structuri procurori cu grad de judecătorie. Adică se eludează nişte dispoziţii ale legii organice reprezentate de Codul de Procedură Penală. Cred că şi modificările acestea legislative care au intervenit strict din perspectiva legiuitorului sunt binevenite”, a conchis avocatul Victor Dumitrică.
Laurenţiu Stanca, şi el apărător legal al lui Adi Remus Ciucă, a întărit aspectele semnalate de colegul său afirmând că măsura luată de procuror nu este doar disproporţionată ci „abuzivă” şi a ridicat şi problema legată de comunicarea publică în acest caz: „Comunicatul DIICOT s-a dat undeva în jur de ora 14.30 -15, a doua zi după ce fusese reţinut colegul nostru. Se terminaseră dezbaterile la momentul respectiv asupra fondului, nişte dezbateri de o amploare cum până atunci nu am văzut, cu procuror DIICOT care recuză judecătorul, cu încărcătură psihică şi emoţională deosebită, probabil, după ce s-a ieşit din sala de şedinţă, şi este doar o supoziţie de-a mea, s-a încercat oarecum punerea unei presiuni asupra opiniei publice şi asupra judecătorului prin lansarea în presă a acestor informaţii false. Eu apreciez că tot acest comunicat de presă a fost făcut cu rea intenţie cu unicul scop de a pune presiune asupra judecătorilor de la Curtea de Apel Craiova”.
Adi-Remus Ciucă, avocat în Baroul Dolj din 2011, spune că întreaga situaţie l-a afectat nu numai pe plan personal dar şi profesional.
„24 de ore să fii arestat preventiv… o măsură abuzivă faţă de calitatea mea de avocat pe care am avut-o în acel dosar, faţă de probele strânse în dosar şi faţă de ceea ce am simţit eu. Familia mea a fost demoralizată, eu am fost la pământ. Am 15 zile de când mie nu mi-a mai sunat telefonul, sunt 15 zile în care eu nu am fost contactat de clienţi, nici măcar să mă întrebe dacă pot veni la birou. Clienţii au văzut în presă ce s-a întâmplat, sunt speriaţi. Am primit în schimb un mesaj de la un client care mă întreba că el ce face, rămâne şi cu banii daţi şi fără avocat? I-am răspuns că lucrurile se vor rezolva. Îmi voi exercita profesia de avocat aşa cum am făcut-o şi până acum, cu respect şi onoare, prin jurământul pe care l-am depus la data intrării în profesie. Am ajuns aici doar pentru că am îndrăznit să merg până la capăt pentru clienţii mei. În dosarul de faţă eu nu cunosc inculpaţii. Am fost pus în faţa faptului împlinit şi acuzat că aş fi săvârşit infracţiuni pe care eu nu le-am făcut. Le-am arătat că am avut contracte de asistenţă juridică cu persoanele pe care le-am reprezentat, le-am reprezentat doar pentru un anumit moment şi atât. Până acum trebuia să fiu chemat la DIICOT, citat, eram doar în calitate de avocat. Şi telefonic dacă mă chemau mă prezentam. Nu, eu am fost luat din faţa biroului cu mandat de aducere de către poliţiştii de la BCCO. Este o măsură extremă”, spune avocatul.
„Nu m-am dus să fiu acolo un ficus”
Adi-Remus Ciucă a dat de înţeles că în opinia lui, reţinerea a fost o formă de răzbunare, vorbind de o atitudine agresivă a procurorului.
„Au fost situaţii care au avut loc în biroul procurorului pe care eu nu le-am acceptat, m-am ridicat şi am plecat. Urmare a acestor demersuri pe care eu le-am făcut acum câteva luni de zile am ajuns aici. Pentru că nu am acceptat ca unui client de-al meu să i se ţipe în faţă. Nu m-am dus să fiu acolo un ficus, să stau pe un scaun şi să pun o ştampilă şi să semnez. Nu! Eu m-am dus pentru a i se respecta clientului meu dreptul la apărare, să fie audiat în condiţii normale, nu în condiţii de palmă în masă şi ţipete. Niciodată nu am avut probleme, mi-am făcut meseria aşa cum trebuie. A fost un şoc pentru toată lumea ceea ce mi s-a întâmplat. E acelaşi procuror. Este vorba despre o manieră de a soluţiona anumite cazuri fără ca alţi procurori să fie la fel. Mergem la DIICOT, depunem cerere de asistenţă şi reprezentare în instanţă în cadrul urmăririi penale şi nu sună nimeni, facem cereri de studiu dosar, nu sună nimeni, ajungem în biroul procurorului, ai încercat să scoţi un cuvânt spune: tu să taci, aici ai venit decât să asişti. Nu pot decât să vin să asist. Clientul meu declară ceea ce ştie, apoi i se pun întrebări şi avocatul poate să pună întrebări. În acel birou noi suntem doar pentru a semna, a fi un ficus. Am ajuns în această situaţie doar pentru că nu am acceptat să semnez aşa cum „trebuie”. Am apărat interesele clienţilor mei şi atât. Nu am avut niciodată nici o altă dispută cu un alt procuror DIICOT. Niciodată! Decât cu doamna procuror de caz.
Ba mai mult, la 8 zile după arestarea mea mi se comunică ordonanţă prin poliţist BCCO să depun contracte de asistenţă juridică. Contracte care trebuiau să îmi fie soluţionate dinainte. Am depus contractul de asistenţă juridică şi chitanţa, nu am absolut niciun fel de probleme. Dacă aveam probleme astăzi nu mă mai aflam în faţa dumneavoastră”, a încheiat Adi-Remus Ciucă.
