Despre eroi, despre adevăraţi eroi ai României s-a discutat, sâmbătă, în comuna doljeană Castranova, acolo unde, la Căminul Cultural, scriitorul Eugen Negrici a lansat un volum editorial de excepţie.
„Omul din Castranova (Protoscenariu)” este o carte construită pe povestea reală a unui soldat român, originar din Castranova, care a trecut prin experienţe limită în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Victor Măceşanu, bunicul actualului primar al localităţii.
La eveniment au luat parte zeci de oameni din comună.
“Bucuria pe de o parte şi emoţia pe de altă parte probabil mi se şi simte în voce este cu atât mai mare întrucât eroul este bunicul meu patern. Cu siguranţă Castranova a avut mulţi eroi dar nu toţi au avut şansa de a întâlni un om în viaţă precum domnul profesor dr. Eugen Negrici căruia să îi destăinuie povestea şi la un moment dat să fie scrisă. Aş fi făcut această manifestare pentru orice erou al comunei Castranova”, a spus primarul din Castranova, în deschiderea evenimentului de lansare a cărţii.
Prezent la eveniment, prorectorul Universităţii din Craiova, Nicu Panea, a afirmat: „Mi se pare absolut inedit să vorbesc despre profesorul meu într-o sală de cămin cultural şi la fel de inedit mi se pare să vorbesc despre emoţia profesorului meu care scrie pentru prima dată literatură originală contextuală unei personalităţi cu totul şi cu totul aparte, unei personalităţi contextuală eroismului anonim, eroismului tragic, eroismului uitat de lume, eroismului devenit deodată foarte cunoscut. Cu alte cuvinte, despre ipocrizia lumii. Profesorul Negrici înseamnă pentru Craiova un întemeietor. Pentru Universitatea din Craiova, dumnealui este cel care a construit o facultate, Facultatea de Litere pe care, o bună parte, a şi condus-o şi, mai mult decât atât, a construit elevi. Pe lângă aceştia, a construit o operă senzaţională pentru că profesorul Negrici este cel care din curiozitate, din neaşezare dintr-o luptă perpetuă cu eternitatea a încercat să priceapă literatura din toate punctele de vedere. Niciodată nu a fost de acord cu formulele conformiste şi, de fiecare dată, lupta lui a fost încununată de rezultate absolut inedite, senzaţionale care l-au făcut unul dintre cei mai populari şi iubiţi profesori pentru că întotdeauna orele cu dumnealui reprezentau o provocare intelectuală pentru absolut orice student”.
Profesorul universitar Gabriel Coşoveanu a vorbit despre faptul că societatea uită care îi sunt adevăraţii eroi.
„Anul Centenarului este încărcat de tot felul de formule. Auzim de anul Centenarului până la saţietate, în fiecare zi la televizor şi din tot felul de surse. Atâta doar că Centenar înseamnă a sărbători eroii şi amestecăm valorile într-o „bună tradiţie valahă” şi punem vedete mediatice la grămadă cu oameni care într-adevăr au făcut istorie în această ţară. Mulţi dintre ei într-adevăr discreţi, tăcuţi, cum este eroul dumneavoastră, dar şi al nostru, Măceşanu şi n-ai cum să nu te gândeşti la formula lu Vaclav Havel, un simbol al acelei lupte care a fost până la urmă câştigată în mod democratic în anumite părţi ale lumii, acea luptă pentru restaurarea unor valori, formula lui Havel fiind puterea celor fără de putere. Eroul acesta, Măceşanu, a fost un om care nu şi-a dorit glorie. Şi atunci intervine cineva, dacă intervine, care pune pe acel om pe o anumită orbită şi îl face cunoscut şi parte din această cunoaştere şi recunoaştere ne adună pe noi astăzi, aici”, a spus profesorul.
Profesorul Eugen Negrici spune că îşi doreşte ca volumul său să fie ca un punct de pornire şi pentru alţi autori, vorbind despre necesitatea unei literaturi de război şi criticând marii autori pentru cum au prezentat fapte din istoria României.
„Am aşteptat mult să scot cartea asta, dar sunt într-un elan al recuperării istoriei noastre. Am publicat o carte al unui prieten al tatălui meu, colonelul Păsat, despre prizonieratul în Rusia şi vă anunţ că o să public memoriile de război ale tatălui meu. (…) Cartea aceasta (n.r. Omul din Castranova) este pentru un erou anonim. Este, dacă vreţi, o replică la toată literatura noastră de război scrisă în comunism care a fost prosovietică, miorlăită, ridicolă până la urmă, acele filme fals eroice care ne-au făcut să constatăm astăzi că nu avem o literatură de război şi aş vrea ca această carte să deschidă o linie în care toţi cei care îşi mai amintesc de vremurile acelea, care au ascultat poveşti de la bunicii lor, de la părinţii lor, să scrie să facă ceva să lăsăm despre înfricoşător război care a fost cel de-al doilea război mondial (…) un război sinistrisim care nu există marcat în literatura română. Ce a făcut Sadoveanu e o ruşine, îmi pare rău că trebuie să spun. Marin Preda, ridicol. Trebuie făcută o literatură întemeiată pe realism şi pe adevărul imediat. De aia mi-am şi ales un scenariu în care toate amănuntele sunt lăsate la o parte. Numai imaginea există, numai mişcarea în spaţiu. Asta trebuie făcut, pentru că asta convinge. Vorbele goale, eroice, măreţiile româneşti nu conving. Faptele acestui om, ele sunt în stare să ne readucă măreţia României şi încrederea în noi. Astfel de cărţi şi îmi doresc să se scrie cărţi mai bune decât acestea şi mai mari. Să fie un elan al redescoperirii acestor momente tragice al redescoperirii noastre. Nici colectivizarea nu e bine analizată în cărţi. Sunt atâtea fenomene îngrozitoare care au existat după 1941 la noi care nu au fost consemnate bine. Avem de refăcut o istorie de refăcut o istorie literară. Asta aş f vrut de la urmaşii generaţiei mele şi asta aş fi vrut să se facă şi filmele să fie aproape de realismul italian de care vorbea Coşoveanu. Ceva în sensul acesta, fără erotisme, fără fâţâieli pentru că suntem în stare de astfel de eroi, avem astfel de eroi”, a încheiat Eugen Negrici.
La evenimentul de lansare a cărţii a fost prezent şi profesorul Nicolae Giugea, parlamentar de Dolj, el afirmând: „Sunt lucruri frumoase pe care dumneavoastră le ştiţi şi aveţi darul de a le spune mai departe. Nu am crezut că o să fie vorba despre un om atât de simplu şi atât de glorios”.
Oameni din comună au ţinut şi ei să povestească celor prezenţi întâmplări legate de eroul lor, vorbind despre cinste şi modestie.
