Guvernul intenţionează să ia mai multe măsuri de limitare a cheltuielilor bugetare şi de creştere a veniturilor guvernamentale, potrivit unei scrisori trimise de Ministerul Finanţelor Publice -MFP către Comisia Europeană -CE.
Documentul a fost făcut public parţial sâmbătă dimineaţa de liberalul Florin Cîţu, iar ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, l-a recunoscut, însă despre care a declarat că este doar o variantă de lucru.
MFP a trimis către CE aceste măsuri, ca urmare a unei solicitări făcute de Comisie la data de 23 mai 2018. Atunci, Comisia a avertizat România şi Ungaria că se află în stadiul unei devieri semnificative de la obiectivul de deficit bugetar pe termen lung (MTO) şi le-a solicitat să trimită propuneri de a reveni la parcurs. Aceste solicitări specifice le-au fost trimise la data de 18 iunie 2018.
Printre măsurile transmise de Finanţe către CE sunt menţionate drept variante incluse în proiectul de buget de stat pentru 2019: îngheţarea salariului brut pentru angajaţii din sectorul public la nivelul din decembrie 2018; voucherele de vacanţă să rămână la acelaşi nivel precum anul trecut, respectiv 1.450 de lei de persoană.
Altă variantă discutată la realizarea bugetului pentru 2019 este să se continue amânarea măsurilor referitoare la salariu, măsuri cu impact asupra deficitului, aşa cum au fost amânate în 2018, de asemenea.
Tot pentru 2019 este prevăzută menţinerea cheltuielilor guvernamentale de întreţinere şi de funcţionare la acelaşi nivel precum anul acesta, astfel încât ar trebui să scadă cu 0,3 puncte procentuale ca procent din PIB. În plus, alte tipuri de cheltuieli guvernamentale (subvenţii, dobânzi, alte transferuri şi alte cheltuieli) trebuie păstrate la acelaşi procent din PIB precum anul acesta.
De asemenea, nivelul investiţiilor este propus să fie păstrat la 4% din PIB, cât nivelul de anul acesta.
În ceea ce priveşte veniturile la buget, una dintre principalele măsuri este aceea ca statul să ia cel puţin 90% din profitul net distribuibil de la companiile la care este acţionar şi vânzarea licenţelor 5G, din cea din urmă sperând să obţină 1,3 miliarde de lei.
Altă măsură este aceea de a menţine regulile privind taxarea unor activităţi, respectiv: cele de monopol din electricitate şi gaze naturale, aşa cum sunt stabilite prin Ordonanţa de Guvern (OG) nr. 5/2013; din exploatarea altor resurse decât gazul natural, conform OG nr. 6/2013; a veniturilor suplimentare obţinute din dereglementarea unor preţuri privind gazele naturale, conform nr. 7/2013.
Pentru a creşte gradul de colectare, mai ales în ceea ce priveşte cota de TVA şi accize, una dintre măsurile menţionate de Finanţe este introducerea caselor de marcat electronice de la 1 noiembrie. Altă măsură luată în calcul pentru a creşte colectarea la buget este reprezentată de noile măsuri privind insolvenţa, aşa cum le stabileşte Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 88/2018.
De asemenea, autorităţile din România mizează să colecteze mai mult odată ce vor finaliza modernizarea punctelor vamale, intenţionând să le doteze pe toate cu scannere şi să fiscalizeze toate bunurile care trec prin acestea. În plus, autorităţile vor să se concentreze pe identificarea rutelor prin care intră în România bunuri de contrabandă.
Guvernul României estimează un deficit bugetar, pe cash, de 2,97% în acest an, de 2,58% anul viitor, de 1,89% în 2020 şi de 1,23% din 2021, potrivit datelor transmise către Comisia Europeană.
