Organizarea ieri, 12 septembrie, în Craiova, a unei conferințe în contextul preluării de către România a Președinției Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) trebuia să fie o oportunitate de a aduce în atenția autorităților și a publicului importanța exploatării potențialului ecoturistic al Doljului.
Tema, deși generoasă – Protejarea biodiversității și a mediului. Șansele relansării economice prin inovare și bioeconomie – nu a atras atenția administrației locale și nici organizatorii nu au reușit să aducă în dezbateri teme sau proiecte cu impact în Dolj. Dacă discutăm despre biodiversitatea mediului și relansare economică un singur răspuns există – Lacul Bistreţ, al doilea lac natural din țară, cu o suprafaţă de 1.936 de hectare, sit de referinţă pentru protecţia păsărilor migratoare. Puțini cunosc că zona Bistret a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică, parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, adăpostind peste 100 de specii de păsări acvatice, motiv pentru care a și fost comparată cu Delta Dunării.
Localitățile rurale din sudul Doljului se confruntă cu depopularea, cu lipsa de investiții pe plan local și, astfel, cu o carență acută a locurilor de muncă și sărăcie generalizată. Lacul Bistreț poate fi un proiect cu impact major și o soluție pentru locuitorii din zona respectivă, însă trebuie ca și autoritățile să fie interesate, ceea ce nu au arătat nici în trecut, nici la conferința de azi.
Ecoturismul si exploatarea piscicolă însoțită de investiții în capacități industriale de profil piscicol, pot relansa economic zona, cu condiția rezolvării cadrului legal și transparență privind Centrala Nucleară de la Kozlodui.
Două lucruri pe care poate nu le cunoașteți și vă pot trezi interesul pentru acest subiect: România are un Ambasador Special al Regiunii Dunării, iar Lacul Bistreț este arie protejată de interes comunitar, dat în administrarea Consiliului Județean Dolj.
Există un blocaj legislativ, lipsind cadru legal pentru concesionarea luciului de apă, actul normativ care la un moment dat venea să acopere această lacună, Legea privind aprobarea OUG 85/2016 pentru modificarea OUG 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, fiind declarată neconstituțională de CCR. Cu alte cuvinte, de ani de zile nu se face nimic pe Lacul Bistreț pentru că ne lipsește o lege. Nu pot fi accesate fondurile europene, pentru că cei ce ar putea să facă ceva trebuie să justifice deținerea luciului de apă.
Primul pas este să conștientizăm necesitatea dezvoltării ecoturismului, această zonă putând fi transformată într-un obiectiv turistic de excepţie. Pentru început, ar fi de bun augur un dialog strâns între autoritățile locale și cele de la nivel central, identificarea de parteneri, atât din sectorul public, cât și din privat, pentru elaborarea unor programe de dezvoltare. Adaptate, mai multe idei din Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării 2030 pot fi o sursă de inspirație pentru strategii locale. Spre exemplu, pot fi acordate stimulente pentru afaceri mici pilot, se pot avea în vedere îmbunătățirea accesului (drumuri în jurul punctelor de atracție, semnalizare, poteci, docuri), dezvoltarea infrastructurii turismului (info-chioșcuri, semnalizarea obiectivelor, locuri de odihnă / vederi panoramice, modernizarea centrelor de informare) și restaurarea siturilor culturale, dezvoltarea infrastructurii de cazare (modernizarea facilităților, zone de campare), dezvoltarea forței de muncă (centre de formare pe: ospitalitate, ghid, agricultură, meșteșuguri, pescuit), dezvoltarea de centre culturale pentru promovarea și conservarea patrimoniului.
Proiectele inovative sunt cruciale pentru dezvoltare, indiferent de domeniu, iar Doljul are nevoie de ele ca de aer. Și Bistrețul la fel. Prin accesarea de fonduri europene, aria protejată Bistreț ar putea fi transformată într-o zonă de atracție turistică autentică. FLAG-urile, Grupurile de Acțiune Locală pentru Pescuit, reprezintă o reală oportunitate.
Biodiversitatea este încă un diamant neșlefuit. Dar cred că o viziune pe termen lung care ar urmări dezvoltarea de strategii pentru agroturism, pentru promovarea tradițiilor locale, a artizanatului, pentru exploatarea turistică a unei oaze care naște similitudini cu delta, este o direcție asupra căreia merită să ne concentrăm energiile. Cum ar fi să avem în Dolj o zonă de agrement la nivel occidental, cu pontoane, căsuțe pe lac, cu opțiuni de cazare și relaxare la standarde europene, cu o piață de artizanat și specialități locale, cu puncte special amenajate pentru observarea speciilor acvatice, trasee turistice, inclusiv unele speciale pentru bicicliști, cu activități tematice, centre de informare, poate chiar un muzeu local de științe ale naturii axat pe speciile de păsări care pot fi descoperite aici? Prin proiecte istețe, inovatoare, accesări de fonduri și investiții bine orientate, putem găsi calea către rezolvarea multora dintre problemele economice locale.
În legătură directă cu Lacul Bistreț, un subiect evitat constant de autorități îl reprezintă Centrala Nucleară și depozitul pentru deșeuri radioactive de la Kozlodui, aflate la foarte mică distanță de aria protejată. Un accident nuclear ar avea efecte catastrofale asupra sitului Bistreț. Este un motiv în plus să ne întrebăm de ce continuă exploatarea acestor obiective nucleare în localitatea bulgară fără obiecții din partea autorităților române. Un scenariu al dezastrului presupune riscul ireparabil de contaminare a Dunării și a ariilor protejate din imediata proximitate. Este inutil să mai precizez că statul ar trebui să trateze acest aspect cu maximă responsabilitate. Cum putem discuta de protejarea mediului și relansarea economică a zonei când aceste obiective nucleare afectează în mod direct sănătatea oamenilor și întreg ecosistemul Lacului Bistreț ?
Unicitatea ariei protejate Bistreț este un atu pe care nu avem voie să îl neglijăm. Este timpul să scoatem la iveală diamantele neșlefuite și să oferim doljenilor proiecte autentice care exploatează potențialul zonei. Aceasta ar fi o dovadă de respect din partea autorităților pentru doljeni, iar nu discursurile inutile, mesaje oficiale la conferințe menite doar să se bifeze un program instituțional sau să pună într-o lumină favorabilă anumite persoane.
Avocat Lucian Săuleanu
